Ion Iordache

My Life in Motion

Securitate Preventivă – Prevenirea Criminalității prin Proiectarea Mediului Înconjurător (IV)

Implementarea eficientă a strategiilor CPTED (Crime Prevention Through Environmental Design) necesită o abordare structurată în trei etape principale: Planificare, Proiectare și Managementul spațiului și al aspectelor sociale. Aceste etape sunt esențiale pentru aplicarea atât a strategiilor CPTED fizice, cât și a celor sociale.

Etapele de planificare și proiectare sunt deosebit de relevante pentru zonele, cartierele, companiile și organizații de orice tip, noi propuse. În aceste cazuri, există o flexibilitate mai mare în încorporarea principiilor CPTED încă de la început. Pe de altă parte, etapa de management a spațiului și al aspectelor sociale este mai aplicabilă în zonele existente, unde schimbările majore de infrastructură pot fi mai dificil, sau chiar imposibil, de realizat. Deși adaptările de planificare și proiectare sunt posibile și în zonele existente, acestea tind să fie mai modeste și limitate în comparație cu posibilitățile oferite de proiectele noi.

Pentru implementarea cu succes a strategiilor CPTED, autoritățile publice locale, companiile și organizațiile ar trebui să coordoneze acțiunile și măsurile lor în mod coerent. Este vital să se ia în considerare contextul local, tradițiile culturale și experiențele anterioare în elaborarea acestor acțiuni și măsuri. Acest lucru asigură că strategiile CPTED sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor specifice ale comunității.

În plus, selecția măsurilor CPTED ar trebui să se bazeze pe anticiparea eficacității lor în anumite tipuri de medii și împotriva tipurilor predominante de infracțiuni din zonă. Acest lucru implică o analiză atentă a datelor privind criminalitatea locală și o înțelegere profundă a dinamicii sociale și economice ale zonei.

Etapa de Planificare …

Cum să facem locurile în care trăim, muncim și ne relaxăm mai sigure prin planificara CPTED?Standardul SR ISO 22341:2022 Securitate și reziliență – Securitate preventivă – Ghid pentru Prevenirea Criminalității prin Proiectarea Mediului Înconjurător are cerințe detaliate pentru a crea spații publice și private mai sigure, cum să proiectăm și să organizăm mediul construit astfel încât să prevenim infracțiunile și să ne simțim mai în siguranță. Această etapă de planificare are câteva idei cheie pe care le voi dezvolta în această prezentare:

Cum se aplică aceste idei în practică? Pentru a înțelege mai bine cum funcționează aceste principii, voi analiza exemple concrete din viața de zi cu zi, cum ar fi:

  • Orașe: Cum putem face cartierele mai sigure și mai plăcute pentru a trăi?
  • Școli: Cum putem crea un mediu școlar sigur și primitor pentru elevi și profesori?
  • Spitale: Cum putem proteja pacienții, personalul medical și auxiliar?

În etapa de planificare a CPTED organizațiile trebuie să ia în considerare patru aspecte esențiale:

  1. Dimensiunea spațiului, scopul său principal și modul în care se îmbină diferite activități: Într-un oraș, de exemplu, o zonă mixtă cu locuințe, birouri și magazine crește supravegherea naturală și sentimentul de comunitate, reducând oportunitățile de infracționalitate. Într-o școală, facilitățile sportive accesibile comunității încurajează implicarea locală și supravegherea naturală. În spitale, amenajarea unor spații verzi accesibile publicului creează un mediu mai plăcut și mai sigur.
  2. Prevenirea deteriorării mediului urban existent: În orașe, se pot introduce bariere de protecție în zonele aglomerate pentru a preveni atacurile cu vehicule. În școli, se pot amplasa camere de supraveghere pentru a monitoriza zonele vulnerabile. În spitale, securizarea punctelor de acces și instalarea de detectoare de metale poate preveni atacurile violente.
  3. Crearea de rețele sociale și integrarea dezvoltărilor noi: În orașe, facilitarea interacțiunii sociale prin organizarea de piețe locale sau evenimente culturale întărește  legăturile comunitare. În școli, programul “Școală deschisă” permite accesul comunității la bibliotecă sau sală de sport. În spitale, colaborarea cu organizații locale pentru oferirea de servicii comunitare poate integra mai bine instituția în viața urbană.
  4. Optimizarea locurilor izolate și evitarea punctelor oarbe: În orașe, iluminarea stradală eficientă și tăierea vegetației excesive cresc vizibilitatea. În școli, evitarea construcțiilor cu colțuri ascunse sau spații înguste ar putea evita agresiunile de orice fel. În spitale, plasarea de oglinzi și camere în colțurile clădirilor ar putea asigura o supravegherea mai eficentă. Prin plasarea de oglinzi, aceste zone devin vizibile pentru personalul de securitate sau pentru camerele de supraveghere, reducând riscul de incidente neplăcute.

În cadrul strategiei CPTED pentru etapa de planificare, organizațiile ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte:

  1. Structura socială: În Timișoara, o zonă cu o mare diversitate socio-economică ar putea beneficia de centre comunitare care să ofere servicii de suport pentru diferite grupuri demografice. Într-o școalădintr-un cartier cu venituri mici, programele de mentorat ar putea ajuta la reducerea abandonului școlar. În spitale, se pot crea programe de asistență socială pentru pacienții vulnerabili.
  2. Vibrația spațiului public: În Reșița, o piață centrală cu o vibrație intensă, datorită cafenelelor și spațiilor de joacă, atrage activitate și supraveghere naturală. Școlile pot include terenuri de sport accesibile comunității, stimulând interacțiunea socială. În spitale, amenajarea unor grădini pentru pacienți și vizitatori promovează relaxarea și siguranța.
  3. Conectarea străzilor și integrarea utilizărilor de teren: Planificarea orașului Timișoara cu străzi bine conectate și utilizări mixte de teren reduce izolarea și crește sentimentul de siguranță. În școli, accesul ușor la transportul public și facilitățile comunitare îmbunătățesc securitatea elevilor. Spitalele integrate cu servicii de urgență și transport public asigură un acces rapid în caz de necesitate.
  4. Plasarea ecologică a spațiilor verzi: Orașul Reșița include parcuri bine amplasate pentru a încuraja activitățile recreative în siguranță. Școlile pot avea “grădini didactice” pentru a învăța elevii despre ecologie. Prin intermediul grădinilor didactice, elevii dezvoltă un sentiment de responsabilitate față de mediu și învață cum să adopte un stil de viață mai sustenabil. În spitale, “grădinile terapeutice” transformă spațiile spitalicești în locuri mai plăcute și mai umane, contribuind la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
  5. Iluminare și camere de securitate: În cartierele orașului Timișoara, instalarea de iluminat stradal adecvat și camere de supraveghere în zonele critice poate reduce infracționalitatea. În școli, iluminatul adecvat al intrărilor și al curților previne activitățile nedorite. În spitale, camerele de securitate monitorizează accesul în zonele sensibile.
  6. Planificare anti-terorism: În orașe, clădirile guvernamentale ar trebuie proiectate cu bariere de securitate și puncte de control. Școlile pot include zone de evacuare bine definite. Spitalele pot avea zone securizate pentru situații de urgență.
  7. Prevenirea criminalității în șantierele de construcții: În orașe, securitatea șantierelor trebuie asigurată prin garduri și supraveghere video pentru a preveni furturile și activitățile ilegale. Școlile aflate în construcție pot include măsuri de protecție a materialelor și echipamentelor. Spitalele în dezvoltare utilizează agenți de securitate pentru a preveni intrările neautorizate și furturile.

Etapa de Proiectare …

Această etapă detaliază abordările necesare pentru proiectarea mediului construit cu scopul prevenirii infracțiunilor și de a spori siguranța. Evaluarea contextului situațional extern și intern al riscurilor asociate CPTED este esențială. În acest sens, trebuie să luăm în considerare factorii sociali, culturali, politici și economici care influențează riscurile și eficacitatea contramăsurilor.

Pentru a crea condiții favorabile controlului social și supravegherii naturale, trebuie să integrăm strategiile de proiectare CPTED în faza de planificare. Vizibilitatea străzilor și clădirilor poate fi îmbunătățită printr-un design adecvat al peisajului și iluminatului iar controlul accesului la o zonă, publică sau privată, poate fi întărit prin utilizarea porților, gardurilor și altor bariere certificate conform standardelor de performanță relevante. De asemenea, consolidarea obiectivelor vulnerabile cu echipamente de securitate este de o foarte mare importanță. Este, la fel de importantă și delimitarea clară a spațiilor publice și private pentru a crea zone tampon și a spori sentimentul de proprietate. Designul atractiv, incluzând artă publică și iluminat estetic, contribuie la crearea unei imagini pozitive a zonei. Voi exemplifica fiecare punct cu exemple din orașe, școli și spitale pentru a ilustra aplicabilitatea lor practică.

În cadrul strategiei CPTED pentru etapa de proiectare, organizațiile ar trebui să ia în considerare evaluarea contextului situațional extern și intern al riscurilor asociate, precum și factorii care influențează riscul și eficacitatea contramăsurilor.

Organizația trebuie să:

1. Evalueze contextul situațional extern și intern al riscurilor asociate CPTED:

  • Într-un oraș, evaluarea contextului extern ar putea include analiza zonelor cu criminalitate ridicată și implementarea de măsuri de securitate sporite, precum iluminat stradal eficient și supraveghere video.
  • Într-o școală, evaluarea contextului intern poate implica analiza comportamentului elevilor și identificarea zonelor unde sunt necesare măsuri suplimentare de supraveghere.
  • Într-un spital, evaluarea riscurilor interne poate include identificarea punctelor de acces vulnerabile și implementarea de măsuri de control al accesului.

2. Înțeleagă factorii care influențează semnificativ riscul și eficacitatea contramăsurilor:

  • În orașe, factorii economici pot influența nivelul de criminalitate; astfel, investițiile în infrastructură și dezvoltarea economică pot reduce riscurile.
  • În școli, factorii sociali și culturali, cum ar fi diversitatea etnică și nivelul de educație, pot influența riscul de violență și comportamente antisociale.
  • În spitale, factorii tehnologici, precum utilizarea echipamentelor medicale de ultimă generație, pot influența eficacitatea măsurilor de securitate.

Evaluarea contextului situațional extern al riscului include:

1. Mediul social și cultural:

  • Într-un oraș, planificarea unui parc comunitar care să reflecte diversitatea culturală poate stimula coeziunea socială și reduce criminalitatea.
  • Într-o școală dintr-o zonă cu venituri mici, implementarea unor programe de mentorat pentru elevi poate reduce riscul de comportamente antisociale.
  • În spitale, crearea unor programe de suport pentru pacienții din diverse medii culturale poate îmbunătăți siguranța și satisfacția acestora.

2. Mediul politic și legislativ:

  • În orașe, colaborarea cu poliția pentru implementarea măsurilor de securitate poate reduce riscurile. În Londra, programul “Neighbourhood Watch” (Vecinii veghează) încurajează cetățenii să colaboreze cu poliția pentru a preveni infracțiunile în comunitățile lor.
  • În școli, conformitatea cu reglementările legale și locale privind securitatea poate asigura un mediu sigur pentru elevi și personal. De exemplu: obligația legală de a instala sisteme de supraveghere video pe căile de acces, holuri şi alte zone cu risc ridicat.
  • În spitale, respectarea reglementărilor privind confidențialitatea și securitatea datelor poate proteja informațiile pacienților.

3. Mediul economic:

  • În orașe, revitalizarea zonelor economice defavorizate prin dezvoltarea infrastructurii poate reduce criminalitatea.
  • În școli, asigurarea resurselor financiare pentru programele de prevenire a violenței poate reduce riscul de incidente.
  • În spitale, alocarea fondurilor pentru măsuri de securitate, cum ar fi supravegherea video, poate preveni furturile și alte infracțiuni.

Evaluarea contextului situațional intern al riscului include:

1. Structura de guvernanță:

  • În orașe, clarificarea rolurilor și responsabilităților autorităților locale în gestionarea securității publice poate îmbunătăți răspunsul la incidente.
  • În școli, o structură clară de management al securității poate asigura că toate incidentele sunt gestionate prompt și eficient.
  • În spitale, desemnarea unui “Manager de Securitate” poate asigura implementarea corectă a măsurilor de protecție.

2. Politici și obiective:

  • În orașe, stabilirea unor politici clare de prevenire a criminalității poate ghida dezvoltarea infrastructurii sigure.
  • În școli, implementarea politicilor anti-bullying poate crea un mediu educațional sigur.
  • În spitale, politici și proceduri clare privind accesul în unitate pot preveni intrările neautorizate și asigura siguranța pacienților.

3. Capabilități și resurse:

  • În orașe, utilizarea tehnologiei moderne, cum ar fi camerele de supraveghere, poate îmbunătăți securitatea publică.
  • În școli, formarea personalului în gestionarea conflictelor poate reduce riscul de violență.
  • În spitale, alocarea de resurse pentru securitatea fizică și cibernetică poate preveni incidentele de securitate.

4. Cultura organizațională:

  • În orașe, promovarea unei culturi a securității în comunitate poate încuraja raportarea incidentelor și cooperarea cu autoritățile.
  • În școli, crearea unui mediu de susținere și incluziune poate reduce comportamentele antisociale.
  • În spitale, o cultură de colaborare între personalul medical și echipele de securitate poate îmbunătăți răspunsul la incidente de securitate.

Organizația ar trebui să urmărească crearea condițiilor pentru controlul social, supravegherea naturală, crearea unui sentiment de proprietate și mândrie într-o zonă pentru etapa de proiectare a strategiilor CPTED și trebuie să integreze strategiile de proiectare CPTED ca parte a fazei de planificare și proiectare.

În cadrul strategiei CPTED pentru etapa de proiectare, organizațiile ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte:

1. Îmbunătățirea vizibilității străzilor și clădirilor prin design adecvat al construcțiilor, peisagisticii și iluminatului:

  • Într-un oraș, străzile principale și aleile pot fi iluminate eficient pentru a preveni zonele întunecate unde pot avea loc infracțiuni. De exemplu, Piața Unirii din Timișoara a fost reamenajată cu corpuri de iluminat moderne și peisagistică care permite vizibilitate maximă.
  • Într-o școală, iluminarea curților și a căilor de acces poate preveni incidentele. De exemplu, Școala Gimnazială a instalat corpuri de iluminat LED în curte și în zonele de acces pentru a asigura vizibilitatea pe timp de noapte.
  • Într-un spital, iluminarea corespunzătoare a parcărilro și a căilor de acces poate asigura siguranța pacienților și a personalului. Spitalul Județean a implementat un sistem de iluminat inteligent în parcări și pe aleile principale și secundare.

2. Îmbunătățirea controlului accesului prin porți, garduri și ziduri, sau bariere de intrare/ieșire testate și certificate conform standardelor de performanță în securitate:

  • În orașe, accesul în zonele sensibile, cum ar fi clădirile guvernamentale, poate fi controlat prin porți și bariere certificate. De exemplu, Primăriile mai multor orașe au instalat bariere de securitate la intrările principale de la sediile lor.
  • În școli, gardurile perimetrale și porțile de acces pot preveni intrările neautorizate. Colegiul Economic a instalat un sistem de control al accesului cu carduri de proximitate pentru personal și elevi.
  • În spitale, barierele de acces și gardurile securizate pot proteja zonele critice. Spitalul Județean a implementat un sistem de control al accesului pentru zonele de urgență și laboratoare.

3. Consolidarea locurilor/ clădirilor cu risc ridicat prin echipamente de securitate certificate conform standardelor de performanță în securitate:

  • În orașe, instituțiile financiare pot fi protejate prin utilizarea echipamentelor de securitate avansate. Banca a instalat geamuri rezistente la impact și sisteme de alarmă certificate.
  • În școli, sălile de informatică și laboratoarele pot fi protejate prin echipamente de securitate suplimentare. Școala Gimnazială a implementat un sistem de securitate cu camere video și alarme pentru laboratoare.
  • În spitale, sălile de operație și farmaciile pot fi protejate prin măsuri suplimentare de securitate. Spitalul “Maria” a instalat uși de securitate și sisteme de monitorizare la intrările în sălile de operație.

4. Considerarea teritorialității unei zone prin delimitarea clară între spațiul public, semi-public, semi-privat și privat pentru a crea zone tampon, și pentru a spori sentimentul de proprietate:

  • În orașe, parcurile publice pot fi delimitate clar de spațiile rezidențiale pentru a preveni utilizarea neautorizată. Parcul public din oraș a fost amenajat cu garduri vii și indicatoare clare.
  • În școli, delimitarea zonelor de joacă de zonele de studiu poate asigura un mediu mai sigur. Școala Gimnazială a creat zone distincte pentru recreere și învățare, delimitate prin garduri cu înălțimi adecvate, construite din materiale rezistente și fixate corespunzător, fără elemente ascuțite sau proeminente.
  • În spitale, delimitarea zonelor de acces public de cele private poate spori securitatea. Spitalul Județean a implementat bariere și semnalizări clare între zonele publice și cele private. 

5. Considerarea atractivității/esteticii unei zone pentru a-i crea o imagine pozitivă și utilizarea activă a terenului prin artă publică și iluminat atractiv:

  • În orașe, arta stradală și iluminatul decorativ pot crea un mediu plăcut și sigur. Melbourne a implementat, de exemplu, proiecte de artă murală și iluminat festiv în centrul orașului.
  • În școli, picturile murale realizate de elevi pot îmbunătăți estetica și sentimentul de apartenență. Liceul de Artă a organizat un concurs de artă pentru elevi, rezultând în picturi murale în curtea școlii.
  • În spitale, utilizarea artei și a iluminatului decorativ poate crea un mediu liniștitor pentru pacienți. Spitalul “Maria” a instalat sculpturi și iluminat ambiental în grădina spitalului.

6. Considerarea semnalizării clare cu scheme de culori adecvate și lizibilitate:

  • În orașe, semnalizarea stradală clară poate preveni confuziile și îmbunătăți securitatea. Reșița a implementat un sistem de semnalizare rutieră (inclusiv pentru pistele de biciclete) clar și eficient.
  • În școli, semnele clare și colorate pot ghida elevii și vizitatorii. Pentru a îmbunătăți experiența elevilor și a vizitatorilor, Școala Gimnazială a instalat indicatoare colorate și ușor de citit,care îi ghidează pas cu pas către sălile de clasă, biblioteca, cantina și alte spații importante.
  • În spitale, semnalizarea clară poate ajuta pacienții și vizitatorii să se orienteze mai ușor. SpitalulJudețean a implementat un sistem de semnalizare cu coduri de culori pentru diferitele secții și departamente.

7. Considerarea robusteței mobilierului stradal pentru a rezista atacurilor vandalice și pentru a facilita întreținerea:

  • În orașe, mobilierul urban rezistent poate preveni vandalismul și reduce costurile de întreținere. Reșița a instalat bănci și coșuri de gunoi din materiale durabile și rezistente la vandalism.
  • În școli, mobilierul exterior rezistent poate reduce riscul de deteriorare. Colegiul Economic a instalat mese și bănci din lemn și metal în curtea școlii.

În spitale, mobilierul exterior durabil poate asigura un mediu curat și sigur. Spitalul Județean a instalat bănci și mese rezistente din polietilenă și ușor de întreținut, în grădina spitalului.

Managementul spațiului și al aspectelor sociale …

Această ultimă etapă prezentată în Standardul SR ISO 22341 subliniază importanța managementului profesional al zonelor țintă prin supraveghere și întreținere adecvată. Este vital să sprijinim și să încurajăm supravegherea naturală și sentimentul de proprietate din partea rezidenților și vizitatorilor, fără a-i descuraja să îndeplinească această sarcină. Autoreglarea poate fi susținută de intervenția profesională pentru strategia de management. Trebuie să menținem o zonă publică sau privată într-o stare bună prin curățarea străzilor, aleilor și golirea coșurilor de gunoi, de exemplu. Supravegherea poate fi îmbunătățită prin amplasarea camerelor de securitate sau patrule de securitate. Este esențial să aplicăm reguli pentru zonele vulnerabile și să reparăm rapid mobilierul stradal sau iluminatul stradal pentru a elimina semnele de neglijență. Gestionarea grupurilor vulnerabile, precum persoanele fără adăpost, este importantă pentru a crea un mediu sigur în timp ce activitățile de publicitate, cum ar fi campaniile de comunicare preventivă, sunt necesare pentru a informa publicul despre măsurile și regulile de siguranță. Voi exemplifica, și în această etapă, fiecare punct cu exemple din orașe, școli și spitale pentru a ilustra aplicabilitatea lor practică.

Conform strategiei CPTED pentru etapa “Managementul spațiului și al aspectelor sociale”, organizațiile ar trebui să implementeze următoarele măsuri:

1. Managementul zonelor țintă prin supraveghere și întreținere profesională:

  • În orașe, acest lucru poate include patrule regulate de securitate și camere de supraveghere în zonele vulnerabile, cum ar fi parcurile publice sau zonele comerciale aglomerate. De exemplu, Primăria Reșița poate utiliza Poliția Locală pentru a patrula parcurile și piețele centrale.
  • În școli, întreținerea profesională poate implica monitorizarea constantă a curților școlare și menținerea facilităților în stare bună. ȘcoalaGimnazială poate angaja un custode dedicat pentru a se asigura că toate zonele sunt curate și sigure.
  • În spitale, supravegherea poate fi extinsă la parcări și intrări, asigurând un mediu sigur pentru pacienți și personal. Spitaluljudețean poate instala camere de supraveghere în toate zonele de acces și poate colabora cu o firmă de securitate pentru patrularea perimetrului.

2. Implementarea strategiilor de management și sprijinirea, încurajarea supravegherii naturale și a sentimentului de proprietate de către rezidenți și vizitatori:

  • În orașe, aceasta poate include organizarea de evenimente comunitare care să implice rezidenții în supravegherea și întreținerea spațiilor publice. De exemplu, Timișoara poate organiza “Zilele curățeniei”, unde rezidenții contribuie la îngrijirea parcurilor.
  • În școli, implicarea elevilor și a părinților în activități de întreținere a școlii poate crea un sentiment de proprietate. Colegiul economic poate avea un program de “ambasadori ai școlii” care să implice elevii în supravegherea colegilor lor.
  • În spitale, implicarea pacienților și a vizitatorilor în menținerea curățeniei și raportarea incidentelor poate crește siguranța. Spitalul Județean poate implementa o campanie de conștientizare pentru a încuraja raportarea comportamentelor suspecte.

3. Asumarea unui anumit nivel de autoreglare, care poate fi ridicat la un nivel superior cu sprijin profesional pentru strategia de management:

  • În orașe, comunitățile pot fi încurajate să creeze grupuri de vecinătate pentru a monitoriza activitățile suspecte și a colabora cu autoritățile. De exemplu, cartierul “Moroasa” din Reșița poate avea un grup de vecini care se întâlnesc lunar pentru a discuta problemele de securitate.
  • În școli, elevii pot fi instruiți să raporteze incidentele de bullying sau comportamentele antisociale. Școala Gimnazială poate organiza sesiuni de informare pentru elevi despre cum să raporteze incidentele.
  • În spitale, personalul poate fi instruit să recunoască și să raporteze comportamentele suspecte sau activitățile neautorizate. Spitalul “Maria” poate avea sesiuni de training regulat pentru personalul său privind securitatea și siguranța.

4. Crearea unui set complet și eficient de măsuri pentru strategiile de management:

  • În orașe, aceasta poate include dezvoltarea unui plan de acțiune în caz de urgență și instalarea de infrastructură de securitate, cum ar fi sisteme de alarmă și iluminat de urgență. Timișoara poate dezvolta un plan detaliat pentru evacuarea rapidă a zonelor aglomerate în caz de incident.
  • În școli, implementarea de protocoale clare pentru gestionarea incidentelor și întreținerea regulată a echipamentelor de siguranță. Colegiul Economic poate stabili un protocol de evacuare și poate organiza exerciții periodice pentru elevi și personal.
  • În spitale, dezvoltarea unor proceduri clare pentru accesul în zonele critice și managementul incidentelor de securitate. Spitalul Județean poate implementa un plan detaliat de gestionare a accesului în zonele sensibile și de intervenție rapidă în caz de incidente​

Conform strategiilor CPTED pentru etapa “Managementul spațiului și al aspectelor sociale”, organizațiile ar trebui să implementeze următoarele măsuri:

1. Menținerea adecvată a unei zone pentru a avea o imagine pozitivă prin curățarea străzilor sau golirea coșurilor de gunoi:

  • În orașe, programarea regulată a curățeniei stradale și golirea coșurilor de gunoi pot preveni acumularea de deșeuri și pot menține un mediu curat și atractiv. De exemplu, Orașul Reșița are o echipă dedicată pentru curățarea zilnică a străzilor și aleilor din centrul orașului.
  • În școli, întreținerea curților interioare și a zonelor verzi poate oferi un mediu sigur și plăcut pentru elevi. Școala Gimnazială a implementat un program de curățenie săptămânală realizat de echipele de întreținere.
  • În spitale, asigurarea curățeniei în sălile de așteptare și pe holuri poate contribui la reducerea infecțiilor și la crearea unui mediu sănătos. Spitalul Județean are o echipă de curățenie care monitorizează și igienizează constant spațiile exterioare ce-i aparțin.

2. Îmbunătățirea supravegherii prin instalarea de camere de securitate sau patrule de securitate acolo unde este necesar:

  • În orașe, instalarea de camere de securitate în zonele cu risc ridicat poate ajuta la monitorizarea activităților și la descurajarea infracțiunilor. De exemplu, Piața Victoriei din Timișoara poate fi dotată cu camere de securitate monitorizate 24/7.
  • În școli, patrulele de securitate pot asigura siguranța elevilor în timpul orelor de curs și al activităților extracurriculare. Școala Gimnazială a angajat o companie de pază licențiată care patrulează, cu agenți de securitate, perimetrul școlii.
  • În spitale, camerele de securitate în zonele de intrare și ieșire pot monitoriza fluxul de persoane și pot preveni incidentele. Spitalul Județean a instalat camere de supraveghere la toate punctele de acces și pe toate holurile interioare.

3. Stabilirea și aplicarea regulilor pentru zonele și locurile vulnerabile:

  • În orașe, semnalizarea clară a regulilor, cum ar fi interdicția consumului de alcool în parcuri, poate preveni comportamentele nedorite. De exemplu, parcurile din Reșița pot afișa indicatoare „Zonă fără alcool” pentru a menține ordinea și a dat competențe Poliției Locale pentru a aplica sancțiuni în cazul încălcării acestei restricții.
  • În școli, implementarea unui regulament școlar privind comportamentul elevilor poate contribui la menținerea unui mediu sigur și disciplinat. Colegiul Economic are reguli clare afișate în toate sălile de clasă, a adoptat un cod de conduită pentru elevi și a înființat un comitet disciplinar pentru a gestiona incidentele.
  • În spitale, regulamentele privind accesul în anumite zone, cum ar fi secțiile de terapie intensivă, pot proteja pacienții și personalul medical. Spitalul Județean a afișat reguli stricte privind accesul vizitatorilor, inclusiv ore de vizită limitate și restricții privind accesul în anumite zone.

4. Repararea rapidă a mobilierului stradal sau a iluminatului stradal deteriorat pentru a elimina semnele de neglijență (conform teoriei ferestrelor sparte):

  • În orașe, repararea imediată a băncilor stradale sau a iluminatului spart poate preveni percepția de neglijență și poate descuraja vandalismul. De exemplu, echipele de întreținere din Reșița repară defectele în termen de 24 de ore de la constatare.
  • În școli, repararea rapidă a echipamentelor sportive sau a mobilierului deteriorat poate preveni accidentele și menține un mediu sigur. Școala Gimnazială a stabilit un protocol de raportare și reparare rapidă a oricăror defecțiuni.
  • În spitale, menținerea funcționalității echipamentelor de siguranță, cum ar fi iluminatul de urgență, poate asigura un mediu sigur pentru toți. Spitalul “Maria” a implementat un sistem de raportare rapidă a problemelor și de intervenție imediată pentru reparații și are o echipă tehnică dedicată pentru întreținerea echipamentelor.

5. Tratarea cu grijă a grupurilor vulnerabile (de exemplu, persoanele fără adăpost):

  • În orașe, crearea de adăposturi pentru persoanele fără adăpost poate oferi o soluție umanitară și poate preveni problemele de ordine publică. Primăria Timișoara colaborează cu ONG-uri pentru a oferi adăposturi și servicii de suport.
  • În școli, programele de suport pentru elevii din familii defavorizate pot asigura integrarea și sprijinul necesar. Colegiul Economic are un program de consiliere și suport pentru elevii vulnerabili.
  • În spitale, crearea de spații dedicate pentru pacienții vulnerabili, cum ar fi persoanele fără adăpost, poate asigura un tratament adecvat și condiții de siguranță. Spitalul “Maria” are o secție specială pentru îngrijirea acestor pacienți a implementat un program de suport pentru pacienții cu situații socio-economice dificile.

6. Considerarea lansării unei campanii de publicitate și activități cu mesaje preventive și reguli de conduită pentru o comunicare activă a riscurilor:

  • În orașe, campaniile de conștientizare a siguranței publice pot educa cetățenii cu privire la măsurile de prevenire a infracțiunilor. Orașul Reșița poate lansa o campanie „Fii vigilent, rămâi în siguranță” pentru a informa locuitorii despre cum să prevină infracțiunile, cum ar fi prevenirea furturilor din locuințe, distribuind pliante și organizând evenimente comunitare.
  • În școli, campaniile de conștientizare privind bullying-ul și comportamentele antisociale pot educa elevii și părinții. Școala Gimnazială organizează sesiuni de informare și distribuirea de materiale educative și a creat programul “Siguranța în școală” cu activități educative și ateliere pentru elevi și părinți.
  • În spitale, campaniile de informare despre prevenirea infecțiilor și regulile de igienă pot proteja sănătatea pacienților și a personalului. Spitalul Județean a lansat o campanie de conștientizare privind prevenirea infecțiilor nosocomiale, distribuind materiale informative și afișe în toate secțiile și organizând sesiuni de instruire pentru pacienți și vizitatori.

În următorul articol, voi începe “Procesul de implementare a CPTED” așa cum este recomandat de Standardul SR ISO 22341.

Pentru mai multe informații, vă invit să descărcați, GRATUIT:

Impresiile voastre pozitive, sau negative, și recomandările pentru următoarele articole, contează. Lectură plăcută!

Let’s Connect