Ion Iordache

My Life in Motion

Prevenirea criminalității prin proiectarea mediului înconjurător – revoluția adusă de a treia generație CPTED

Crime Prevention Through Environmental Design (CPTED), în traducere în limba română “Prevenirea criminalității prin proiectarea mediului înconjurător”, este “procesul de analiză și evaluare a riscurilor de criminalitate și securitate pentru a ghida dezvoltarea, proiectarea urbană, managementul zonelor și utilizarea mediului construit pentru a preveni și reduce criminalitatea și teama de criminalitate și pentru a promova și îmbunătăți sănătatea publică, calitatea vieții și durabilitatea” (SR ISO 22341:2022 Securitate și reziliență – Securitate preventivă – Ghid pentru prevenirea criminalității prin proiectarea mediului înconjurător).   

Pe scurt, CPTED urmărește să descurajeze comportamentul infracțional prin modul în care sunt gândite clădirile, străzile și spațiile publice, folosind principii de design, amenajare și gestionare a mediului construit sau natural. Evoluția conceptului CPTED de-a lungul timpului a fost marcată de apariția mai multor „generații” teoretice, fiecare aducând cu sine noi elemente: de la accentul pus exclusiv pe siguranța fizică, la includerea aspectelor sociale, și până la o abordare recentă care privește calitatea vieții în totalitate. Această evoluție reflectă înțelegerea tot mai profundă a legăturii dintre mediul urban, factorii comunitari și siguranța publică​. În prezent, profesioniștii din domeniile consultanței de securitate, și siguranței urbane vorbesc despre a treia generație CPTED care integrează preocupări contemporane, precum sănătatea publică, sustenabilitatea și incluziunea socială în strategii de prevenire a criminalității​. 

În seria mea, anterioară de articole despre CPTED am scris, în principal, despre prima, și a doua generație CPTED, dar în acest articol voi prezenta, pe scurt, evoluția CPTED și principalele caracteristici ale generației a treia CPTED.

Evoluția conceptului CPTED…

Abordarea CPTED a fost formalizată în anii 1970, însă rădăcinile sale se regăsesc în observațiile urbanistei Jane Jacobs din anii ’60 despre, cum designul cartierelor poate descuraja infracționalitatea. De-a lungul deceniilor, CPTED s-a dezvoltat în prima, a doua și, relativ recent, a treia generație, fiecare dintre aceste generații extinzând perspectiva asupra modului în care mediul construit previne criminalitatea. 

  • Prima generație CPTED s-a concentrat pe descurajarea directă a infracțiunilor prin modificări ale spațiului fizic. Scopul era blocarea oportunităților de a comite infracțiuni, punând accent pe controlul teritorial al zonelor prin arhitectură și design urban (ex. delimitarea clară a spațiilor publice/private, îmbunătățirea vizibilității prin iluminat și amenajări care favorizează supravegherea naturală a spațiului)​. Pe scurt, prima generație tratează mediul fizic ca principalul instrument de prevenire a criminalității, asumând că un design atent al clădirilor și străzilor poate descuraja actele antisociale.
  • A doua generație CPTED a apărut ca răspuns la limitările primei generații, introducând factorul social în ecuația siguranței. Această abordare extinsă privește coeziunea comunității, interacțiunile sociale și sănătatea cartierului, toate acestea ca elemente esențiale pentru prevenirea infracționalității​. Altfel spus, pe lângă modificarea mediului fizic, a doua generație CPTED urmărește și reducerea motivațiilor pentru comportament infracțional, prin construirea unui puternic spirit comunitar și a unui sentiment de apartenență. De exemplu, inițiative precum organizarea de vecinătate, programe pentru tineri sau evenimente comunitare sunt încurajate pentru a spori încrederea reciprocă și eficacitatea colectivă în rândul rezidenților. Acest lucru reprezintă o schimbare de paradigmă: în loc de a miza doar pe intervenții fizice imediate, se urmărește formarea pe termen lung a unei comunități solidare și implicate, care își poate auto-gestiona problemele și descuraja infracționalitatea din interior​. Conceptual, a doua generație extinde CPTED dincolo de „designul contra crimei” și îl apropie de dezvoltarea comunitară, recunoscând (așa cum sublinia Jane Jacobs încă din 1961) că vitalitatea socială a unui cartier este strâns legată de siguranța sa​.

Aceste prime două generații CPTED, au pus bazele pentru ceea ce urma să devină o viziune și mai cuprinzătoare. Dacă prima generație a oferit un set de instrumente arhitecturale pentru prevenirea criminalității, iar a doua a readus în prim-plan dimensiunea socială, a treia generație propune un cadru integrat, care să includă și factori de calitate a vieții, sustenabilitate și bunăstare generală a comunității.

Principiile și inovațiile celei de-a treia generații CPTED…

A treia generație CPTED reprezintă o abordare holistică, care îmbină factorii de mediu, sociali, economici și de sănătate publică într-o strategie unitară de creștere a siguranței. Această nouă orientare teoretică extinde focusul CPTED dincolo de reducerea infracțiunilor, vizând în mod explicit îmbunătățirea calității vieții în ansamblu pentru locuitorii unui cartier​, de exemplu. Conceptul central introdus de teoreticienii generației a treia este „locuibilitatea” (liveability), adică ideea că un cartier sigur este, în esență, un cartier în care oamenii își pot atinge potențialul și se pot bucura de o viață de calitate. Siguranța (protecția față de crime, violență și teama de infracționalitate) devine astfel doar una dintre componentele calității vieții, alături de alți factori esențiali precum mediul, sănătatea, coeziunea socială ș.a.

În esență, CPTED de generația a treia susține că pentru a avea comunități cu adevărat sigure, trebuie să ne asigurăm că acestea sunt atractive, sănătoase și sustenabile, locuri în care oamenii doresc să trăiască și pe care le pot modela conform nevoilor lor pe termen lung​. Spre deosebire de primele abordări, care ținteau în principal scăderea infracționalității, aici obiectivul este mai larg: creșterea bunăstării generale a comunității, ceea ce în timp va reduce și criminalitatea. Un astfel de mediu oferă nu doar siguranță de bază, ci și oportunități pentru locuitori de a-și împlini aspirațiile personale și de a prospera în plan social și economic​.

La baza teoriei CPTED de generația a treia stau două teme fundamentale, strâns interconectate: sustenabilitatea și sănătatea publică​. Acestea se traduc în practică prin patru direcții strategice principale, care ghidează intervențiile și politicile urbane în spiritul CPTED 3.0:

  1. Sustenabilitate de mediu: promovarea unui mediu urban „verde” și rezilient, recunoscând legătura strânsă dintre calitatea mediului și siguranță. Studiile arată o legătură directă între stresorii de mediu (de exemplu, insulele de căldură urbană, poluarea, lipsa spațiilor verzi) și incidența criminalității​. Prin urmare, a treia generație CPTED recomandă tactici precum înverzirea cartierelor (plantarea de copaci, amenajarea de parcuri și grădini urbane), reconversia terenurilorvacante sau degradate în spații utile comunității și, în general, integrarea obiectivelor de mediu(eficiență energetică, adaptare climatică) în planificarea pentru siguranță. Un mediu curat și plăcut nu doar reduce oportunitățile de infracționalitate, dar diminuează și tensiunile psihologice care pot declanșa comportamente antisociale.
  2. Sustenabilitate socială: plasarea oamenilor și interacțiunile sociale în centrul designului urban, astfel încât spațiul construit să încurajeze conectivitatea socială, cooperarea și incluziunea. Măsurile concrete includ crearea de zone pietonale sigure, piațete și spații publice primitoare („al treilea spațiu”– nici acasă, nici la serviciu – unde oamenii se pot reuni în mod informal), precum și dezvoltarea unor centre de cartier sau hub-uri comunitare unde locuitorii pot colabora la luarea deciziilor locale​. Scopul sustenabilității sociale este să întărească coeziunea și reziliența comunității prin design participativ „la firul ierbii”. Într-o comunitate unită, unde oamenii se simt responsabili și implicați în îngrijirea locului în care trăiesc, șansele de a opri apariția criminalității sunt mai mari, înainte ca aceasta să se dezvolte. Cu alte cuvinte, se încearcă înlăturarea cauzelor profunde ale criminalității (izolarea socială, lipsa suportului comunitar) prin îmbunătățirea țesutului social al cartierului.
  3. Sustenabilitate economică: abordarea problemelor economice locale care pot conduce la infracționalitate, prin stimularea dezvoltării și a echității. Inegalitatea veniturilor și sărăcia sunt factori asociați cu rate mai ridicate ale criminalității, conform numeroaselor cercetări​. Strategiile CPTED de generația a treia includ investiții în infrastructura de cartier și programe de revitalizare economică la nivel micro (de ex., susținerea micilor afaceri de cartier, incubatoare de afaceri locale, piețe comunitare), astfel încât locuitorii să aibă oportunități economice și un trai decent în comunitatea lor​. Parteneriatele între rezidenți, autorități și mediul de afaceri local sunt încurajate pentru a crea locuri de muncă și a revitaliza zonele defavorizate. De asemenea, inițiative precum pregătirea profesională și reintegrarea foștilor infractori în muncă fac parte din această viziune, rupând ciclul recidivei și al excluziunii sociale. Îmbunătățirea sustenabilității economice la nivel de cartier are un impact direct în reducerea vulnerabilităților care pot alimenta infracționalitatea.
  4. Sănătate publică și siguranță personală: integrarea obiectivelor de sănătate publică în designul urban pentru siguranță. Comunitățile sănătoase, atât fizic, cât și mental, sunt mai reziliente și mai puțin predispuse la violență. A treia generație CPTED subliniază importanța stării de bine a rezidenților: acces la spații pentru activitate fizică (pentru a combate sedentarismul și a oferi alternative constructive de petrecere a timpului liber), un mediu care să reducă stresul și anxietatea (prin spații verzi, trotuare sigure, iluminat adecvat ce diminuează frica), precum și acces la servicii de suport (centre comunitare de consiliere, programe pentru tineri expuși riscurilor)​. Pandemia COVID-19 a evidențiat legătura dintre coeziunea socială, designul urban și sănătatea noastră – cartierele cu spații accesibile pentru promenadă și interacțiune în aer liber au avut rezidenți mai puțin stresați și mai cooperanți. Prin urmare, CPTED 3 pune accent pe traumele și vulnerabilitățile din comunitate(abuz, violență domestică, consum de droguri), încercând să le atenueze prin intervenții urbanistice care cresc încrederea reciprocă și siguranța percepută. Oamenii trebuie să se simtă în siguranță nu doar fizic, ci și emoțional, în propriul cartier. În practică, aceasta poate însemna de exemplu amenajarea de locuri de joacă și centre după-școală (pentru a oferi tinerilor alternative sănătoase și a preveni delincvența juvenilă) sau includerea unor facilități de asistență medicală și psihologică la nivel de comunitate.

După cum vedeți, a treia generație CPTED mută accentul de la “prevenirea infracțiunilor” la “proiectarea pentru o viață de calitate”. Prin abordarea integrată a acestor dimensiuni, mediul, socialul, economicul și sănătatea, se urmărește crearea unor cartiere unde reducerea criminalității decurge în mod natural din faptul că oamenii trăiesc bine, se cunosc între ei, se simt implicați și protejați. Este o schimbare de optică: de la reacția la criminalitate, la pro-activitate în cultivarea unui mediu urban care descurajează tendințele infracționale din start și stimulează comportamentele pro-sociale​.

Aplicații practice și beneficii…

Aplicarea principiilor CPTED de generația a treia în practică necesită o abordare colaborativă și adaptativă, care să implice toți actorii relevanți, de la consultanți de securitate,  arhitecți și urbaniști, la autorități locale, poliție, sociologi, specialiști în mediu și, foarte important, membrii comunității. Această abordare multidisciplinară este esențială pentru a obține o înțelegere holistică a factorilor ce influențează siguranța unui cartier și pentru a genera soluții echilibrate​. Vă prezint câteva direcții cheie de acțiune și beneficii asociate implementării CPTED de generația a treia:

  • Planificare centrată pe comunitate (bottom-up): Spre deosebire de planificarea urbană tradițională, adesea top-down (decizii luate de sus în jos), CPTED 3 încurajează un proces participativ, în care locuitorii cartierului au un cuvânt de spus încă din faza de proiectare. Implicarea comunității locale în identificarea problemelor de siguranță și în conceperea soluțiilor conduce la intervenții mai bine adaptate contextului și la un sentiment sporit de responsabilitate colectivă. De exemplu, autoritățile pot organiza ateliere de planificare participativă sau utiliza platforme digitale prin care cetățenii să contribuie cu idei și feedback pentru amenajarea spațiilor publice. Această metodă nu doar generează idei inovatoare, dar și crește acceptarea și legitimitatea măsurilor de siguranță. Tehnologia poate fi un aliat important, iar instrumente precum aplicații mobile de cartografiere a problemelor de cartier sau forumuri online pot amplifica vocea comunității și facilita colaborarea dintre rezidenți și decidenți​. Scopul este ca soluțiile tehnice inteligente (smart city) să fie folosite nu ca scop în sine, ci drept unelte care să sprijine incluziunea și împuternicirea comunitară, creând medii urbane orientate către nevoile reale ale oamenilor și bunăstarea lor​. Un rezultat direct al planificării centrate pe comunitate este creșterea capitalului social, adică oamenii se cunosc mai bine între ei, comunică mai eficient cu autoritățile și dezvoltă o cultură a vigilenței informale care descurajează comportamentele antisociale.
  • Integrarea siguranței în designul urban încă din faza de concept: Consultanții de securitate, arhitecții și proiectanții joacă un rol vital în aplicarea CPTED. Generația a treia subliniază necesitatea ca aspectele de siguranță să fie integrate explicit în proiectare, nu tratate ca o adăugire ulterioară (de exemplu, a instala camere video abia după ce clădirea a fost ridicată). Experții recomandă adoptarea unei mentalități proactive în care fiecare proiect de dezvoltare urbană, fie că vorbim de un ansamblu rezidențial, un parc sau un centru comercial, este gândit de la bun început cu atenția îndreptată către siguranța utilizatorilor​. Acest lucru presupune colaborarea între arhitecți, consultanți de securitate și poliție încă din etapa de planificare, pentru a evalua riscurile potențiale și a incorpora soluții: de la amplasarea inteligentă a căilor de acces și iluminat public eficient, până la detalii cum ar fi eliminarea colțurilor ascunse sau alegerea de materiale rezistente la vandalism. O astfel de abordare integrată aduce beneficii duble: crește eficacitatea măsurilor de prevenire a criminalității și asigură o armonizare cu estetica și funcționalitatea spațiului (spre deosebire de soluțiile improvizate ulterior, care pot părea intruzive). Randy Atlas, expert CPTED, subliniază că această schimbare de optică, a privi CPTED nu ca pe o simplă “listă de verificare”, ci ca pe o filosofie transformațională a designului, poate remodela fundamental modul în care concepem spațiile, punând accent egal pe siguranță și utilitate încă din faza de schiță​. În practică, beneficiul este crearea unor dezvoltări urbane mai bine gândite, unde locatarii și utilizatorii simt că siguranța lor a fost o prioritate, fapt ce sporește încrederea în acel spațiu.
  • Dezvoltare urbană incluzivă și prevenirea segregării: Un principiu de bază al generației a treia CPTED este evitarea excluderii sociale sau a împingerii criminalității dintr-o zonă în alta. Proiectele urbane de regenerare trebuie să fie incluzive, adică să aducă beneficii tuturor categoriilor de locuitori, nu doar celor privilegiați. Un exemplu elocvent îl reprezintă fenomenul de gentrificare: modernizarea unui cartier central (de pildă, prin eco-dezvoltare și tehnologie de oraș inteligent) poate duce la creșterea chiriilor și evacuarea locuitorilor cu venituri mici, mutând astfel problemele sociale și de infracționalitate la periferie. Orașul Masdar din Emiratele Arabe Unite, de exemplu, a fost lăudat ca model de oraș sustenabil din punct de vedere ecologic, însă a fost criticat pentru lipsa de incluziune socială, multe categorii de oameni neputându-se regăsi acolo​. CPTED 3 atenționează asupra acestor capcane și promovează planificarea mixtă: combinarea locuințelor accesibile cu cele de lux, mix de funcțiuni (rezidențial, comercial, recreativ) și politici care să prevină dislocarea comunităților existente. În Londra, de pildă, s-a constatat că intervențiile urbanistice trebuie însoțite de asigurarea unui stoc de locuințe accesibile și de stimularea sentimentului de apartenență în rândul vechilor și noilor rezidenți, pentru a menține coeziunea socială și siguranța pe fondul schimbărilor urbanistice​. Prin încurajarea proprietății locale (oamenii să rămână și să investească în cartierul lor) și prin proiecte care aduc laolaltă grupuri diverse, se reduce riscul creării unor falii sociale care pot conduce la tensiuni și infracționalitate. Beneficiul pe termen lung este formarea unor comunități echilibrate și echitabile, în care prosperitatea și siguranța sunt împărtășite de toți, nu doar de un segment favorizat.
  • Colaborare multi-sectorială și politici integrate: Implementarea cu succes a principiilor CPTED generația a treia necesită o sincronizare a eforturilor între diferite domenii de politici publice. Siguranța comunitară nu mai poate fi văzută izolat, ca responsabilitate exclusivă a poliției, ci este strâns legată de politicile de dezvoltare urbană, de mediu, de sănătate și educație. Astfel, autoritățile locale sunt încurajate să adopte strategii integrate, în care departamentele de urbanism, mediu, asistență socială, sănătate publică și ordine publică conlucrează pentru obiective comune. Un exemplu de bună practică ar putea fi crearea unei comisii locale pentru siguranță și calitatea vieții, care să reunească polițiști de proximitate, consultanți de securitate, arhitecți, psihologi comunitari, reprezentanți ai școlilor și ai ONG-urilor locale, alături de cetățeni activi. Împreună, aceștia pot analiza date privind criminalitatea, starea infrastructurii, indicii de sănătate publică și feedback-ul rezidenților, pentru a propune intervenții țintite. Abordarea integrată se vede și la nivel strategic: conceptul de oraș sigur și sustenabil este promovat la scară mondială, de exemplu prin Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr. 11 al ONU, care vizează orașe inclusive, sigure, reziliente și sustenabile. Prin alinierea eforturilor CPTED cu astfel de inițiative globale, orașele pot accesa resurse, ghiduri de bune practici și finanțări internaționale, accelerând adoptarea soluțiilor inovatoare. Beneficiul major al colaborării multi-sectoriale este că se evită abordările înguste: de pildă, proiectarea unui parc ține cont nu doar de aspectul peisagistic, ci și de prevenirea criminalității; sau un program de asistență socială pentru tineret ține cont și de spațiile urbane sigure necesare pentru derularea sa. În final, comunitatea simte efectele pozitive în mod coerent – scade criminalitatea și totodată crește calitatea spațiilor publice, crește încrederea în instituții și satisfacția generală față de mediul de viață.

Aplicarea celei de a treia generații CPTED înseamnă proiectarea orașelor pentru oameni, cu toate nevoile lor diverse, asigurând un echilibru între siguranță, dezvoltare și bunăstare. Pentru profesioniștii din securitate și autoritățile publice, aceasta implică adoptarea unui rol de facilitatori ai comunității, lucrând împreună cu cetățenii și experții din alte domenii, mai degrabă decât impunând măsuri unilaterale. Iar pentru arhitecți și urbaniști, înseamnă lărgirea perspectivei dincolo de proiectul individual, către impactul său social și calitatea vieții pe termen lung. Beneficiile se traduc în cartiere mai atractive și vibrante, unde oamenii se simt în siguranță să locuiască, să muncească și să se relaxeze, contribuind activ la bunăstarea colectivă.

Concluzii și invitație la dialog…

Conceptul de a treia generație CPTED marchează o maturizare a abordării prevenției criminalității prin design urban, îmbinând tot ce am învățat despre spațiu și comportament într-o viziune unificatoare asupra siguranței comunitare. Dacă primele generații CPTED ne-au învățat importanța iluminatului stradal, a vizibilității și a coeziunii de vecinătate, cea de-a treia generație duce lucrurile mai departe, sugerând că siguranța nu poate fi separată de contextul mai larg al calității vieții. Un cartier sigur este și un cartier verde, sănătos, prosper și unit. Prin recunoașterea acestei interdependențe, factorii de decizie pot elabora politici urbane mai înțelepte, care să prevină criminalitatea abordând cauzele sale profunde, degradarea mediului, alienarea socială, sărăcia, trauma, și nu doar simptomele.

Pentru profesioniștii în securitate, adoptarea principiilor CPTED de generația a treia înseamnă colaborare strânsă cu specialiști din domenii aparent îndepărtate (urbanism, ecologie, sănătate publică). Pentru autoritățile publice, înseamnă dezvoltarea unor planuri integrate de siguranță urbană, care să se reflecte atât în planurile de urbanism, cât și în programele sociale și de mediu. Pentru arhitecți și planificatori, înseamnă proiectarea responsabilă, punând oamenii în centrul procesului creativ, iar pentru publicul larg, această viziune oferă speranța unor comunități în care a fi în siguranță echivalează cu a trăi bine, unde prevenirea criminalității nu se simte ca o supraveghere opresivă, ci ca un mediu prietenos ce inspire încredere și cooperare.

Concluzia mea finală, este că a treia generație CPTED propune un parteneriat între spațiu și societate, între cetățean și oraș. Prin adoptarea acestei abordări holistice, orașele viitorului pot deveni nu doar mai sigure, ci și mai umanizate. Rămâne provocarea de a transforma aceste idei în acțiuni concrete la nivel local, însă exemple tot mai numeroase din întreaga lume arată că, atunci când comunitatea, experții și autoritățile lucrează împreună, putem crea spații urbane care să fie în același timp sigure, vii și sustenabile, iar acesta este, în fond, scopul ultim al CPTED: designul mediului în slujba vieții comunitare.

Impresiile voastre pozitive, sau negative, și recomandările pentru acest subiect, contează. Vă invit la dialog!

Surse:

Let’s Connect