Efectul Cobra în securitatea fizică – când soluțiile devin probleme

Ați fost vreodată într-o situație în care încercarea de a rezolva o problemă a dus la agravarea ei? Conform teoriei sistemelor, orice intervenție într-un sistem deschis poate genera efecte de feedback pozitiv sau negativ, amplificând sau atenuând tendințele existente. Paradoxal, soluțiile implementate pentru a restabili echilibrul unui sistem pot, în anumite circumstanțe, să destabilizeze întregul ansamblu, iar experiența umană este presărată cu exemple în care intervențiile destinate să remedieze o situație au, în mod neașteptat, efecte care agravează problema inițială.

Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de “efectul Cobra”, se referă la consecințele neprevăzute ale soluțiilor aparente și este o manifestare a complexității sistemelor reale. Suntem înclinați să percepem relațiile cauză-efect ca fiind simple și directe, bazându-ne pe experiențele noastre obișnuite, iar acest lucru ne determină să gândim în termeni de secvențe liniare de evenimente.

În timp ce gândirea liniară ne îndeamnă să stabilim relații cauzale directe între evenimente, sistemele dinamice sunt caracterizate prin interconectări multiple și bucle de feedback, care pot genera efecte secundare neintenționate. Astfel, intervențiile asupra unui sistem pot declanșa reacții în cascadă, subminând astfel obiectivul inițial.

Termenul „efectul Cobra” se pare că a fost inventat de economistul german Horst Siebert pe baza unei povești fascinante din perioada colonială a Indiei, când britanicii guvernau țara. În Delhi, se confruntau cu o problemă majoră: numărul mare de șerpi cobra care reprezenta un pericol pentru populație. Pentru a rezolva această problemă, autoritățile britanice au decis să ofere o recompensă pentru fiecare cobră moartă. La început, măsura părea să funcționeze – oamenii aduceau șerpi morți și primeau bani, iar numărul cobrelor părea să scadă.

Totuși, efectul neașteptat al acestei inițiative a fost că unii locuitori au început să crească șerpi cobra în mod intenționat pentru a obține recompensele. Când autoritățile au descoperit această schemă, au oprit recompensele. Crescătorii, rămânând fără motivație financiară, au eliberat șerpii în natură, ceea ce a dus la o creștere și mai mare a numărului de cobras în Delhi. Povestea ilustrează perfect, modul în care o soluție bine intenționată poate să agraveze problema pe care încerca să o rezolve. Acesta este „efectul Cobra”, un fenomen care apare atunci când măsuri aparent logice și bine intenționate duc, în mod neașteptat, la efecte contrare și, uneori, chiar mai grave decât situația inițială. Este un exemplu de capcană a supra-simplificării, în care nu se iau în considerare toate consecințele posibile ale unui stimulent oferit. De aceea, este esențial să analizăm cu atenție orice măsură de securitate, să evaluăm impactul asupra comportamentului uman și să ne asigurăm că stimulentele create nu duc la consecințe nedorite.

Acest arhetip surprinde tendința comună a factorilor de decizie, atunci când se confruntă cu o problemă, de a aplica o “soluție” care să reducă gravitatea problemei. Deși pare să funcționeze în primă instanță, soluția eșuează pe termen lung, deoarece are un rezultat neașteptat care amplifică problema. (Barry Newell & Christopher Doll, United Nations University)

În secțiunile următoare, voi explica cum apare „efectul Cobra”, în securitatea fizică, oferind exemple concrete din acest domeniu, legătura cu legislația incidentă din România și modul în care aceasta se aplică evaluării riscurilor, iar în final, vă voi prezenta câteva strategii pentru a preveni apariția „efectului Cobra”, în securitatea fizică și lecțiile învățate din aceste situații.

Cum apare efectul Cobra în securitatea fizică…

Efectul Cobra poate apărea în domeniul securității fizice atunci când măsurile destinate reducerii riscurilor generează, în mod neașteptat, efecte contrare, din cauza stimulentelor nealiniate sau a unei lipse de înțelegere a contextului. În acest domeniu, astfel de stimulente apar adesea prin implementarea unor soluții care, deși intenționează să rezolve o problemă specifică, nu iau în considerare impactul pe termen lung sau modul în care oamenii pot reacționa. 

Un exemplu relevant de efect Cobra în contextul securității fizice poate apărea în urma deciziei unei primării de a instala un sistem performant de supraveghere video la nivel urban, cu scopurile de monitorizare și optimizare a traficului, prevenirea și detectarea actelor infracționale, și creșterea siguranței generale a cetățenilor.

În urma unei analize, primăria decide să amplaseze camerele de supraveghere video în diferite puncte strategice din oraș, pentru a îndeplini cele trei obiective menționate. Deși măsura pare să fie una eficientă și de dorit, în unele cazuri, aceasta poate avea efecte contrare celor intenționate, din cauza reacțiilor neprevăzute ale locuitorilor sau ale infractorilor, astfel generând un efect Cobra.

Efectele negative neprevăzute:

1. Monitorizarea și optimizarea traficului – camerele instalate pentru a monitoriza traficul și a detecta încălcările regulilor de circulație ar trebui să ducă la o disciplină mai mare a șoferilor. Însă, în anumite situații, șoferii pot începe să evite traseele care au multe camere, alegând drumuri secundare sau mai puțin monitorizate, care nu au fost concepute pentru volume mari de trafic. Acest lucru duce la aglomerarea acelor rute alternative și, paradoxal, la creșterea riscului de accidente și incidente pe drumurile mai înguste sau nesemaforizate.
2. Mutarea criminalității în zone neacoperite de camere – infractorii, conștienți de prezența camerelor de supraveghere în anumite zone ale orașului, pot alege să-și mute activitățile ilegale în alte zone care nu sunt supravegheate video. De exemplu, dacă camerele sunt instalate doar în zonele centrale sau în cartierele rezidențiale considerate „de interes”, infractorii se pot reorienta către cartiere periferice sau alei înguste unde nu există monitorizare. Astfel, în loc să prevină actele infracționale la nivel general, măsura mută problema dintr-o zonă în alta, contribuind la creșterea ratei infracționale în anumite locuri care devin mai vulnerabile.
3. Scăderea vigilenței cetățenilor – o altă consecință neintenționată poate fi scăderea vigilenței cetățenilor. Cu sentimentul că sunt permanent monitorizați și protejați de camerele de supraveghere, locuitorii pot deveni mai puțin atenți la propria siguranță și la cea a celor din jur. De exemplu, aceștia pot evita să raporteze comportamentele suspecte, crezând că autoritățile sunt mereu informate datorită sistemului de supraveghere. În acest fel, măsura destinată să crească siguranța cetățenilor poate duce, paradoxal, la o scădere a implicării comunitare în asigurarea securității, făcând locuitorii mai vulnerabili la riscuri.
4. Creșterea siguranței generale a cetățenilor: un alt efect neașteptat poate fi percepția publicului asupra supravegherii excesive. O parte din cetățeni pot simți că intimitatea le este invadată și că orașul lor devine unul de tip „Big Brother”, unde fiecare mișcare le este monitorizată. Această stare de supraveghere constantă poate genera un sentiment de neîncredere și anxietate, mai ales în rândul celor care simt că măsurile sunt disproporționate față de amenințările reale. Astfel, în loc să se simtă mai în siguranță, oamenii încep să fie mai stresați și chiar să evite zonele intens monitorizate.
5. Ajustarea comportamentului infractorilor – în plus, infractorii pot găsi modalități de a evita detectarea sau de a-și ajusta comportamentul astfel încât să devină mai greu de prins în flagrant. De exemplu, ei pot purta îmbrăcăminte care să le ascundă identitatea (măști, șepci, glugi), să folosească rute de deplasare care evită camerele sau să utilizeze diverse tehnici pentru a deteriora ori sabota camerele. Prin urmare, infractorii devin mai sofisticați, iar măsurile inițiale de supraveghere pot duce la dificultăți crescute în a detecta activitățile infracționale.

Efectul Cobra apare, în acest caz, din cauza faptului că măsura de instalare a camerelor de supraveghere nu ia în considerare reacțiile adaptative ale infractorilor și modificările comportamentale ale cetățenilor. În loc să reducă riscurile, aceasta poate duce la mutarea criminalității, scăderea vigilenței cetățenilor și adaptarea metodelor infracționale. Stimulentele nealiniate, precum credința că simpla monitorizare video va crește automat siguranța, ignoră complexitatea comportamentului uman și necesitatea unei abordări integrate, care să includă și măsuri complementare, precum patrule fizice, educația civică, și implicarea comunitară. Conceptul de evaluare a riscurilor la securitatea fizică implică identificarea și analizarea atât a amenințărilor cât și a vulnerabilităților, dar dacă aceste evaluări nu sunt realizate într-un mod detaliat și realist, pot apărea măsuri care creează mai multe probleme decât rezolvă. De aceea, este important ca procesul de evaluare a riscurilor să includă o analiză atentă a impactului măsurilor asupra comportamentului uman și să se asigure că acestea nu creează stimulente care încurajează acțiuni contraproductive.

Situații în care efectul Cobra se poate manifesta în securitatea fizică…

Efectul Cobra în securitatea fizică poate fi observat în diverse scenarii în care măsurile de securitate, în loc să îmbunătățească situația, ajung să o agraveze. Vă prezint, alte, câteva exemple:

1. Instalarea excesivă de camere de supraveghere – Instalarea unui număr mare de camere de supraveghere într-o zonă poate crea un sentiment de disconfort în rândul angajaților sau al rezidenților. Aceștia pot percepe măsurile ca fiind o invadare a intimității, iar ca răspuns, ar putea încerca să evite zonele monitorizate sau să saboteze echipamentele. În loc să sporească siguranța, această supraveghere excesivă poate duce la o creștere a vulnerabilităților și la o scădere a încrederii în sistemele de securitate.
2. Bariere fizice prea stricte – Instalarea unor bariere fizice suplimentare, cum ar fi garduri înalte sau porți blocate, menite să limiteze accesul neautorizat, poate avea efecte negative în cazuri de urgență. Dacă barierele împiedică evacuarea rapidă a oamenilor în timpul unui incendiu sau al unui alt incident, acestea pot provoca mai multe victime și o gestionare inadecvată a situației de criză.
3. Proceduri de acces complicate – În încercarea de a asigura securitatea unei clădiri, unele organizații implementează proceduri foarte complexe pentru controlul accesului, cum ar fi verificări multiple ale identității sau pași suplimentari la intrare. Aceste măsuri pot duce la frustrarea angajaților, care ar putea începe să lase ușile deschise pentru a-și ușura accesul sau să împartă carduri de acces, subminând astfel măsurile de securitate.
4. Suprasecurizarea unor zone – În anumite cazuri, suprasecurizarea unui perimetru, cum ar fi amplasarea unor echipamente de control și monitorizare în exces, poate transforma zona respectivă într-un punct de interes pentru infractori. Aceștia ar putea considera că acolo se află obiecte de valoare mai mare, ceea ce ar atrage mai multe încercări de spargere sau vandalism.
5. Utilizarea echipamentelor de securitate de proastă calitate – În încercarea de a reduce costurile, unele organizații pot opta pentru echipamente de securitate mai ieftine și de calitate îndoielnică. Acest lucru poate duce la situații în care sistemele nu funcționează corespunzător atunci când sunt necesare, ceea ce lasă loc unor breșe de securitate majore. Astfel, încercarea de a economisi bani poate avea drept rezultat un nivel mai scăzut de siguranță.
6. Reguli de securitate prea stricte pentru angajați – În unele companii, regulile de securitate devin atât de stricte încât angajații încep să se simtă neîncrezători și demotivați. De exemplu, obligarea angajaților să treacă prin mai multe puncte de control poate duce la întârzieri semnificative și la o scădere a productivității. În loc să îmbunătățească siguranța, aceste măsuri pot duce la resentimente și la încercări de a evita conformitatea.

Aceste exemple demonstrează cât de ușor se poate ajunge la situații în care măsurile de securitate, deși bine intenționate, produc efecte contrare și, uneori, chiar mai grave. Evaluarea riscurilor trebuie să fie un proces continuu și flexibil, care să ia în considerare toate consecințele posibile și să evite stimulentele care ar putea conduce la un efect Cobra.

Corelarea cu legislația din România…

În România, legislația privind securitatea fizică solicită în mod clar efectuarea unei analize de risc pentru obiectivele, bunurile și valorile deținute de unități. Conform legii, “analiza de risc la securitatea fizică reprezintă fundamentul adoptării măsurilor de securitate și stă la baza planului de pază și a proiectului sistemului de alarmare”. Aceasta trebuie să identifice amenințările și vulnerabilitățile care pot pune în pericol viața, integritatea corporală sau libertatea persoanelor, precum și valorile materiale ale unităților.

Deși legislația impune această analiză, simpla implementare a măsurilor dictate de obligațiile legale nu garantează întotdeauna eficiența lor. Este esențial să se acorde o atenție deosebită contextului specific fiecărei organizații, pentru a evita efectele Cobra. De exemplu, atunci când o unitate își implementează măsurile de securitate doar pentru a se conforma legii, fără a lua în considerare particularitățile mediului său, există riscul ca aceste măsuri să nu fie eficiente sau, și mai rău, să creeze noi vulnerabilități.

Legislația din România pune accent pe corelarea măsurilor de securitate cu analiza riscurilor, însă evaluarea riscurilor trebuie să fie un proces dinamic, revizuit constant și ajustat în funcție de schimbările mediului intern și extern al unității. Evaluarea inițială a riscurilor poate să nu fie suficientă dacă nu sunt actualizate periodic informațiile și dacă măsurile luate nu sunt evaluate din perspectiva eficienței lor reale în timp.

Mai mult decât atât, conform legislației, trebuie să se țină cont și de vulnerabilitățile generate de parametri interni și externi ai organizației, cum ar fi mediul social, politic sau tehnologic. O evaluare superficială poate duce la măsuri de securitate care sunt ineficiente sau care provoacă efecte nedorite, similar efectului Cobra descris anterior. De aceea, este crucial ca evaluarea riscurilor să fie realizată cu profesionalism și să includă toate detaliile relevante, pentru a preveni efectele negative asupra securității fizice.

Evitarea efectului Cobra în evaluarea riscurilor la securitatea fizică…

Evitarea efectului Cobra în evaluarea riscurilor la securitatea fizică necesită o abordare atentă și bine gândită, care să țină cont de toate consecințele posibile ale măsurilor propuse. Aceasta presupune nu doar identificarea corectă a amenințărilor și vulnerabilităților, ci și anticiparea modului în care măsurile de securitate ar putea influența comportamentul uman și ar putea crea, neintenționat, stimulente negative. O abordare bine gândită implică analizarea contextului specific fiecărei situații, consultarea părților interesate pentru a înțelege mai bine nevoile și preocupările acestora, și evitarea soluțiilor suprasimplificate care nu iau în calcul complexitatea realității. De asemenea, necesită flexibilitate și o monitorizare constantă a eficienței măsurilor implementate, astfel încât acestea să poată fi ajustate ori de câte ori apar schimbări în mediul înconjurător sau în comportamentul celor implicați. Numai printr-o astfel de abordare strategică putem evita capcanele efectului Cobra și asigura un nivel real și durabil de securitate. Vă prezint câteva strategii pentru a preveni apariția acestui efect nedorit:

1. Implicarea experților în evaluarea riscurilor: Evaluarea riscurilor la securitatea fizică ar trebui să fie realizată de experți în domeniu, consultanți de securitate și evaluatori de risc la securitatea fizicăcare să aibă cunoștințe aprofundate despre securitate, dar și despre comportamentul uman. Implicarea experților asigură o analiză detaliată a contextului și evitarea măsurilor superficiale care pot genera efecte Cobra.
2. Analize contextuale detaliate: Măsurile de securitate trebuie să fie personalizate în funcție de specificul fiecărui obiectiv. Analiza riscurilor ar trebui să țină cont de caracteristicile fizice, sociale, economice și culturale ale mediului în care se află obiectivul. În acest fel, se evită măsurile standardizate care pot să nu fie adecvate contextului și care ar putea genera consecințe neintenționate.
3. Consultarea părților interesate: Este important să se consulte toate părțile interesate înainte de implementarea măsurilor de securitate – angajați, rezidenți, parteneri sau autorități locale. Feedback-ul acestora poate oferi perspective valoroase despre impactul măsurilor asupra activităților de zi cu zi și poate contribui la evitarea unor capcane neașteptate.
4. Flexibilitatea și adaptabilitatea măsurilor: Măsurile de securitate trebuie să fie flexibile și să poată fi adaptate în funcție de schimbările care apar în mediul înconjurător. Evaluarea periodică a eficienței măsurilor implementate și ajustarea acestora, dacă este necesar, sunt esențiale pentru a preveni apariția efectului Cobra. O măsură care a fost eficientă inițial poate deveni ineficientă sau chiar dăunătoare în timp, dacă nu este revizuită.
5. Evitarea soluțiilor suprasimplificate: Soluțiile aparent simple, cum ar fi instalarea mai multor camere de supraveghere sau bariere suplimentare, nu sunt întotdeauna cele mai eficiente. Evaluarea riscurilor ar trebui să identifice soluții complexe și integrate, care să abordeze cauzele profunde ale riscurilor, nu doar simptomele acestora. Fiecare măsură ar trebui să fie analizată cu atenție pentru a determina potențialele efecte secundare și pentru a minimiza riscul apariției unor probleme suplimentare.
6. Educația și conștientizarea: O componentă esențială a securității fizice este educarea angajaților și a altor persoane implicate. Conștientizarea importanței măsurilor de securitate și a modului corect de aplicare a acestora poate reduce riscul ca oamenii să încerce să ocolească măsurile sau să le saboteze. O cultură a securității bine implementată contribuie la prevenirea efectului Cobra prin reducerea stimulentelor pentru acțiuni contraproductive.
7. Monitorizarea continuă și feedback-ul: Implementarea unui sistem de monitorizare continuă a măsurilor de securitate și a impactului acestora este crucială. Feedback-ul de la utilizatori și observarea comportamentului acestora în raport cu măsurile implementate pot oferi informații valoroase despre eficiența măsurilor și despre eventualele ajustări necesare pentru a evita efectele nedorite.

Din povestea efectului Cobra și exemplele prezentate, putem învăța câteva lecții importante despre implementarea măsurilor de securitate fizică. În primul rând, este esențial să ne asigurăm că măsurile propuse sunt bine gândite și că țin cont de toate aspectele contextuale și comportamentale ale situației. Măsurile care nu țin cont de dinamica comportamentului uman sau care sunt impuse fără consultare pot produce efecte contrare celor dorite.

De asemenea, eu cred că flexibilitatea și adaptabilitatea sunt elemente cheie ale unui sistem de securitate eficient. Lumea în care trăim este în continuă schimbare, iar măsurile de securitate trebuie să fie capabile să se adapteze la noile provocări și la schimbările din mediul intern și extern al organizației.

Un alt aspect foarte, foarte important este consultarea și implicarea tuturor părților interesate în procesul de evaluare a riscurilor și implementare a măsurilor de securitate. Feedback-ul și experiențele celor care sunt afectați direct de aceste măsuri pot preveni apariția unor probleme neprevăzute și pot contribui la crearea unor soluții mai eficiente și mai bine primite.

În concluzie, evitarea efectului Cobra necesită o analiză detaliată, consultarea părților interesate, flexibilitate și un proces continuu de evaluare și ajustare. Doar astfel putem asigura că măsurile de securitate adoptate sunt eficiente și contribuie cu adevărat la siguranța și securitatea celor implicați.

Dacă va plăcut acest articol și considerați că informațiile prezentate sunt utile, vă invit să citiți și alte articole de pe website-ul meu care tratează subiecte legate de evaluarea riscurilor și securitatea fizică.

Vă invit să împărtășiți experiențele și succesele voastre în comentarii. Impresiile voastre pozitive, sau negative, și recomandările pentru acest subiect, contează. 

Vă mulțumesc!

Bibliografie:

The Cobra Effect: how linear thinking leads to unintended consequences, Anne-Laure Le Cunff

Systems Thinking and the Cobra Effect, Barry Newell and Christopher Doll United Nations University

Beware Of The “Cobra Effect” In Business, Matthew Rolnick