În rețeaua complexă a relațiilor umane și a dinamicilor sociale, înțelegerea limitelor capacității noastre cognitive de a menține relații sociale stabile este esențială, în special în domenii unde coordonarea și încrederea au o mare importanță. Ne ajută, să înțelegem aceste limite, “Numărul lui Dunbar”, o teorie propusă în 1992 de Robin Ian MacDonald Dunbar care este antropolog și psiholog la Universitatea Oxford. Numărul lui Dunbar, adesea estimat în jurul valorii de 150, sugerează un plafon cognitiv pentru numărul de relații semnificative pe care un individ le poate menține în mod realist, iar acest prag nu este doar o curiozitate numerică; are implicații profunde asupra modului în care structurăm și înțelegem rețelele sociale, atât în sferele personale, cât și în cele profesionale. În mod concret, asta înseamnă că cercul de prieteni al unei persoane este de aproximativ 150 de oameni.
“Numărul lui Dunbar a atras multă atenție de-a lungul anilor. De exemplu, a fost folosit la proiectarea platformelor de socializare și a stat la baza software-urilor de detectare a boților și a algoritmilor de securitate online care folosesc protocolul ‘secret handshake’. Arhitecții s-au gândit la aplicarea sa în proiectarea clădirilor și a existat un interes considerabil pentru număr în lumea afacerilor, cu care rezonează puternic.” (Robin Dunbar: Dunbar’s number: why my theory that humans can only maintain 150 friendships has withstood 30 years of scrutiny)
Domeniul securității private, cu accentul său pe încredere, comunicare și dinamica eficientă a echipelor, are mult de câștigat din înțelegerea Numărului lui Dunbar. Într-un complex de activități unde eficacitatea evaluării riscurilor, eficiența operațiunilor de securitate, dar și calitatea serviciilor de consultanță depind în mare măsură de interacțiunile umane și coeziunea echipei, perspectivele oferite de teoria lui Dunbar ar putea fi transformatoare.
În acest articol voi prezenta aplicarea Numărului lui Dunbar în securitatea privată, examinând influența și utilitatea acestuia în trei sectoare specifice: consultanța în securitate, managementul operațiunilor de securitate și evaluarea riscurilor de securitate fizică. Intenția mea este de a arunca o lumină asupra modului în care acest concept teoretic poate fi aplicat practic pentru a spori eficiența și eficacitatea echipelor de securitate, pentru a îmbunătăți strategiile de comunicare și pentru a rafina procesele de evaluare a riscurilor.
Înțelegerea Numărului lui Dunbar
Dunbar a explicat teoria sa, în mod informal, ca fiind “numărul de persoane cu care nu te-ai simți jenat să te alături neinvitat la o băutură dacă s-ar întâmpla să dai peste ele într-un bar.”
El a teoretizat că există o limită cognitivă a numărului de relații sociale stabile pe care un individ le poate menține în mod activ, pe baza dimensiunii relative a neocortexului. Acest lucru, la rândul său, constrânge dimensiunea grupului, limita reflectând numărul de relații care pot fi procesate cognitiv. Numărul lui Dunbar include, de asemenea, relațiile periferice din trecut, cum ar fi prietenii din liceu, cu care o persoană s-ar bucura să se reconecteze. Susținătorii teoriei susțin că grupurile mai mari au nevoie, în general, de mai multe reguli și standarde aplicate pentru a rămâne coezive. Valorile propuse pentru limita de mărime a grupului cognitiv se situează între 100 și 250, 150 fiind considerat “numărul magic”.
Interesant este că Numărul lui Dunbar nu se aplică doar în contextul relațiilor personale, ci are implicații semnificative și în organizarea socială și profesională. Acesta oferă o bază pentru înțelegerea modului în care grupurile umane se formează, interacționează și se mențin. Într-un mediu profesional, cum ar fi industria securității private, înțelegerea acestui număr poate ajuta la optimizarea structurilor de echipă și la îmbunătățirea eficienței comunicării.
Numărul lui Dunbar ne sugerează că există o limită a mărimii unei rețele sociale și/sau profesionale înainte de a începe să-și piardă coeziunea și eficacitatea. Aceasta are implicații importante pentru modul în care structurăm organizațiile și echipele, sugerând că grupuri mai mici și mai gestionabile pot fi mai eficiente în menținerea legăturilor strânse și a comunicării eficiente. Numărul de persoane pe care le poți recunoaște pur și simplu, potrivit lui Dunbar, este de aproximativ 1500, așa că ar fi bine să ții cont de acest lucru dacă ești o persoană extrovertită și ai o rețea incredibil de mare de colaboratori, atât online, cât și offline.
“Având în vedere creșterea rapidă a rețelelor sociale din ultimii ani, mulți au sugerat că Numărul lui Dunbar ar trebui extins. Aceștia susțin că, datorită Facebook, LinkedIn, Twitter și altor platforme sociale, suntem acum capabili să menținem relații cu un număr tot mai mare de persoane. Într-adevăr, majoritatea utilizatorilor de pe Facebook sunt conectați la cel puțin 200 de prieteni, iar 21 la sută dintre utilizatori au peste 500 de prieteni. Și, bineînțeles, rețelele vânzătorilor (și ale cumpărătorilor lor) sunt și ele afectate de această convingere. 83% dintre directori folosesc social media pentru a-și informa deciziile atunci când selectează vânzători. Dar Dunbar însuși a demontat însă mitul conform căruia utilizarea social media extinde numărul de persoane pe care le putem cunoaște cu adevărat. Într-un studiu ulterior, el a constatat că, în ciuda proliferării social media și a lumii digitale, creierul uman încă nu poate menține mai mult de aproximativ 150 sau poate 180 de relații semnificative. Cu alte cuvinte, doar o minoritate dintre conexiunile noastre din social media sunt relații autentice. Acele relații care nu sunt autentice nu ne pot ajuta imediat.” (Anne Gherini – What Dunbar’s Number Means for Professional Networking)
Prin aplicarea acestui principiu în contextul securității private, putem îmbunătăți modul în care echipele funcționează împreună, cum se formează legături de încredere și cum se poate maximiza eficiența prin structuri organizatorice adaptate capacitaților noastre cognitive naturale.
Numărul lui Dunbar în consultanța de securitate
Pentru un consultant de securitate, aplicarea teoriei Numărului lui Dunbar, are implicații directe asupra modului de gestionare a portofoliului de clienți și proiecte unde menținerea unui număr gestionabil de clienți este vitală. Acest lucru nu doar că asigură o mai bună concentrare pe nevoile fiecărui client, dar permite și dezvoltarea de relații mai apropiate și mai înțelegătoare, esențiale pentru a oferi servicii de consultanță de calitate. Conform Numărului lui Dunbar, un consultant ar trebui să se limiteze la aproximativ 150 de interacțiuni semnificative, ceea ce include relațiile cu clienții, partenerii și alte contacte profesionale.
Exemplu: să considerăm situația unui consultant de securitate angajat să evalueze măsurile de securitate fizică ale unei companii de dimensiuni medii. În acest caz, consultantul va interacționa direct cu un număr limitat de persoane cheie din companie, cum ar fi managerul general, șeful securității și personalul cheie implicat în implementarea măsurilor de securitate. Prin menținerea unui cerc restrâns de contacte, consultantul poate construi relații de încredere puternice cu fiecare, asigurând o comunicare eficientă și o înțelegere profundă a nevoilor și provocărilor specifice ale companiei. Astfel, consultantul poate elabora un plan de securitate personalizat și detaliat, ținând cont de specificitățile și limitările companiei, și oferind recomandări clare și adaptate.
Impactul asupra managementului operațiunilor de securitate
Aplicarea Numărului lui Dunbar, în managementul operațiunilor de securitate aduce beneficii multiple: de la îmbunătățirea comunicării și eficienței decizionale la creșterea satisfacției și loialității angajaților. Prin înțelegerea și aplicarea acestui principiu, managerii pot asigura că echipele lor sunt nu doar eficiente, dar și adaptate naturii umane, ceea ce duce la un mediu de lucru mai sănătos și mai productiv.
- Structurarea echipei și luarea deciziilor – În cadrul managementului operațiunilor de securitate, este esențial să avem echipe cu dimensiuni gestionabile. Echipele formate dintr-un număr de membri apropiat de Numărul lui Dunbar permit o mai bună cunoaștere reciprocă și înțelegere, ceea ce conduce la luări de decizii mai rapide și mai eficiente. În situații de criză sau sub presiune, aceste echipe pot reacționa coeziv și sincronizat, aspecte cruciale pentru succesul operațiunilor de securitate.
- Comunicare eficientă și raportare – Menținerea unor echipe mici facilitează o comunicare clară și directă. În managementul operațiunilor de securitate, unde informațiile trebuie transmise rapid și precis, o structură de echipă optimizată conform Numărului lui Dunbar poate reduce riscul de erori de comunicare și poate îmbunătăți fluxul de informații.
- Formarea și dezvoltarea echipelor – Un aspect cheie în managementul operațiunilor de securitate este formarea și dezvoltarea continuă a echipelor. Prin structurarea echipelor în jurul Numărului lui Dunbar, managerii de securitate se pot asigura că fiecare membru primește atenția și instruirea necesară pentru a-și îndeplini rolul eficient. Acest lucru nu doar că îmbunătățește competențele individuale, dar și consolidează unitatea și coeziunea echipei.
- Gestionarea stresului și a oboselii – Echipele supradimensionate pot conduce la stres și oboseală, afectând performanța și eficiența. Prin respectarea limitelor Numărului lui Dunbar, managerii de securitate pot reduce aceste riscuri, creând un mediu de lucru mai sănătos și mai productiv. Acest lucru este vital în securitatea privată, unde vigilența și claritatea mentală sunt esențiale.
- Adaptabilitate și flexibilitate – Sectorul securității este dinamic și în continuă schimbare, necesitând o adaptabilitate rapidă. Echipele structurate eficient pot răspunde mai rapid la schimbări și pot adopta noi strategii sau tehnologii cu o mai mare ușurință. Respectarea Numărului lui Dunbar în formarea echipelor permite acest grad de flexibilitate și adaptabilitate.
- Îmbunătățirea moralului și reducerea fluctuației de personal – Într-un mediu unde fiecare membru al echipei se simte valorizat și recunoscut, moralul este înalt, iar fluctuația de personal se reduce. Acest lucru este vital în managementul operațiunilor de securitate, unde experiența și cunoștințele acumulate sunt de neprețuit.
Să luăm ca exemplu situația unui manager de operațiuni de securitate responsabil de supravegherea securității fizice a unui complex comercial mare. Complexul include mai multe magazine, spații de birouri și zone de parcare, fiecare cu propriile sale provocări de securitate. În concordanță cu Numărul lui Dunbar, managerul decide să restructureze echipa de securitate în unități mai mici și mai focalizate, fiecare cu un domeniu specific de responsabilitate, cum ar fi securitatea intrărilor, monitorizarea Sistemului de Supraveghere Video (SSV) și patrularea perimetrului.
Fiecare unitate este compusă din aproximativ 12-15 membri, asigurându-se astfel că fiecare membru al echipei poate comunica și colabora eficient cu ceilalți membri ai unității. Această structură promovează un sentiment puternic de comunitate și responsabilitate printre membrii echipei, deoarece aceștia sunt capabili să mențină relații de lucru stabile și semnificative unul cu celălalt. De exemplu, unitatea responsabilă cu monitorizarea SSV a fost recent confruntată cu o situație în care trebuia să răspundă rapid la un incident de furt într-unul dintre magazinele complexului. Datorită dimensiunii reduse a echipei, care respecta principiul Numărului lui Dunbar, membrii au reușit să colaboreze excelent, să comunice rapid informațiile esențiale și să intervină prompt pentru a împiedica escaladarea situației. Conducătorul echipei a putut avea o imagine de ansamblu clară asupra evenimentelor și a direcționat resursele acolo unde era cea mai mare nevoie, beneficiind de mărimea ușor de gestionat a grupului și de relațiile strânse dintre membri.
Numărul lui Dunbar în evaluarea riscurilor la securitate fizică
Prin aplicarea Numărului lui Dunbar în evaluarea riscurilor la securitatea fizică, evaluatorii de risc pot gestiona mai eficient informațiile și relațiile, permițându-le să ofere analize mai aprofundate și măsuri de securitate personalizate. Această abordare îmbunătățește calitatea evaluării riscurilor și contribuie la crearea unor strategii de securitate mai eficiente și adaptate nevoilor specifice ale fiecărui client.
Pentru un evaluator de riscuri la securitatea fizică, capacitatea de a dezvolta și întreține relații de încredere cu un număr limitat de clienți și surse de informații este esențială. Respectând principiile Numărului lui Dunbar, un evaluator poate menține un cerc de relații profesionale gestionabil, ceea ce îi permite să se concentreze profund pe nevoile și specificitățile fiecărui proiect.
Exemplu: să considerăm cazul unui evaluator de risc la securitatea fizică, angajat pentru a analiza securitatea fizică a unui complex industrial. Complexul include mai multe clădiri, cu diverse funcții și nivele de accesibilitate. Evaluatorul stabilește relații cheie cu managerul de securitate al complexului, cu șefii de echipă de la fiecare clădire și cu reprezentanții departamentului de resurse umane. Acest lucru îi permite să obțină o înțelegere detaliată a fluxurilor de muncă, a punctelor vulnerabile și a posibilelor amenințări interne.
Prin menținerea unui număr limitat de contacte esențiale, evaluatorul poate dedica timpul necesar pentru a înțelege complexitatea fiecărui aspect al securității complexului, de la accesul fizic și până la protocoalele de urgență. El poate, de asemenea, să identifice neconcordanțe sau probleme de securitate care ar putea fi trecute cu vederea într-o abordare mai largă.
Adaptarea și provocările Numărului lui Dunbar în securitatea privată
Dincolo de număr, adaptarea conceptului Numărul lui Dunbar, identificat ca o limită cognitivă în menținerea a aproximativ 150 de relații sociale stabile, nu este o cifră absolută, ci mai degrabă un punct de referință care necesită adaptare în contextul securității private. În acest domeniu, fiecare situație și client aduce provocări și cerințe unice, făcând aplicarea strictă a sa uneori impracticabilă. De exemplu, în contextul managementului securității unui mare festival muzical, un consultant de securitate ar putea trebui să interacționeze cu un număr mai mare de persoane, incluzând organizatorii, personalul de securitate și forțele locale de ordine. Aici, Numărul lui Dunbar poate fi extins datorită naturii specifice a proiectului și necesității unei coordonări extinse pentru a asigura securitatea și bunăstarea participanților.
Pe de altă parte, progresele tehnologice permit profesioniștilor în securitate să gestioneze relații și informații dincolo de limitele cognitivului uman. Tehnologii precum sistemele de management al relațiilor cu clienții (CRM) și analizele avansate de date pot ajuta la extinderea rețelei de contacte și la îmbunătățirea eficienței în procesul de evaluare și gestionare a riscurilor.
Provocări și limitări – Aplicarea Numărului lui Dunbar în securitatea privată nu este lipsită de provocări și limitări. Capacitățile cognitive variază de la individ la individ, astfel încât aplicarea unei limite fixe poate fi restrictivă. De asemenea, în contexte de criză sau în scenarii complexe, limitarea interacțiunilor poate compromite capacitatea de a răspunde eficient la situații de urgență. Un exemplu concret ar putea fi dat de managementul securității într-un complex comercial mare. Aici, managerul de securitate trebuie să coordoneze o varietate de aspecte – de la supravegherea video la patrularea fizică – implicând interacțiuni cu numeroși angajați și colaboratori. Respectarea rigidă a Numărului lui Dunbar ar putea limita capacitatea acestuia de a menține o imagine de ansamblu eficientă asupra operațiunilor de securitate.
Mai mult, dependența excesivă de tehnologie poate duce la pierderea contactului uman direct, care este esențial în înțelegerea profundă a contextului de securitate. Problemele de confidențialitate și securitatea datelor sunt, de asemenea, preocupări importante în utilizarea tehnologiilor care extind capacitățile sociale.
Concluzii:
Explorarea teoriei lui Dunbar în contextul securității private deschide noi perspective pentru optimizarea structurilor de echipă și îmbunătățirea proceselor de comunicare și decizie. Deși acest concept vine cu propriile sale provocări și limitări, adaptarea sa inteligentă și contextuală poate aduce beneficii semnificative. Prin înțelegerea și aplicarea principiilor Numărului lui Dunbar, profesioniștii din securitate pot dezvolta abordări mai eficiente, creând astfel un mediu de lucru mai coerent, sigur și adaptat naturii umane. Acest cadru oferă un instrument valoros pentru a naviga complexitatea relațiilor umane în lumea dinamică a securității private.
Vă invit să reflectați asupra modului în care Numărul lui Dunbar poate fi integrat în practicile și strategiile utilizate de voi în domeniul securității private. Luați în considerare dimensiunea și structura echipelor, calitatea relațiilor interpersonale și modul în care acestea influențează eficiența operațională.
Încurajez adoptarea unei abordări deschise, adaptabile, care să țină cont de specificul fiecărei situații și să maximizeze potențialul uman în cadrul organizației. Împărtășiți experiențele și descoperirile voastre și contribuiți la creșterea și evoluția continuă a standardelor în securitatea privată.