CAPITOLUL 3
“În prima generație CPTED, există acum șapte strategii, care sunt recunoscute de ani de zile, și este timpul ca toată lumea să își reproiecteze programele … Vă recomandăm o actualizare totală a tuturor programelor de prevenire a criminalității, a site-urilor web, a aplicațiilor și a buletinelor informative. Acesta este secolul XXI, iar strategiile de prevenire a criminalității trebuie să iasă din epoca întunecată.”(1)
CPTED – Crime Prevention through Environmental Design (se pronunta SET-TED)
Crime: înțelegem formele specifice de criminalitate dar și teama și sentimentul de insecuritate. Formele specifice de criminalitate sunt adesea de natură oportunistă. Crime, comportament anti-social și/sau necivilizat (furturi, jafuri, vandalism, violență stradală (nu includem aici violență domestică), grafiti, gunoaie etc ). Atenție! o listă completă se face pentru fiecare mediu specific (cartierul X, piață Y, străzile…)
Prevention: acest concept implică faptul că se acționează înainte de apariția unei probleme. În acest caz abordarea trebuie să fie mult mai științifică și se bazează pe o analiză amănunțită fiind vorba de șanse și probabilități.
Through: (prin..prin intermediul…) cum și prin ce mijloace se face prevenirea criminalității și se pun în mișcare măsurile adecvate; acest lucru nu este simplu ci este un proces interdesciplinar în care părțile interesate, inclusiv poliția, trebuie să joace rolul lor..
Environmental: mediul este esențial pentru scăderea sau creșterea oportunităților pentru activitățile infracționale. Cu toate acestea, nu este vorba numai despre mediul fizic (construit sau antropic) ci și despre mediul social care include fiecare individ unde educația, cultură și/sau comportamentul sunt vitale.
Design: de fapt acest termen este mult prea mic pentru a spune totul. Ar trebui să vorbim despre planificarea, proiectarea și managementul unui oraș, cartier, clădire, parc împreună cu toate caracteristicile sale fizice și socio-economice existente acolo.
Putem vorbi despre, așa numita inginerie socială pentru că nu avem implicați doar arhitecți, urbaniști, proiectanți și/sau diverși specialiști ci și profesori, asistenți sociali, prestatori de servicii, rezidenți, politicieni, autorități locale și bineînțeles poliția.
Pe baza acestor concluzii putem avea următoarea definiție:
CPTED este o abordare a modului în care se poate preveni criminalitatea și comportamentul anti-social și de a diminua teama și sentimentul de nesiguranță printr-un proces care implică mai multe organizații care interacționează pentru a proiecta, construi și menține un mediu sigur pentru o anumită zonă (oraș, sat, cartier, sau un set de clădiri) incluzând mediul social cu toate persoanele implicate ca parte integrantă a acestui proces.
Generațiile CPTED, strategiile, conceptele și principiile lor
Prima generație CPTED – este o adevărată colecție de strategii și concepte pentru descurajarea criminalității, principiile sale oferind o soluție clară de descurajare a infractorilor. În principiul “supravegherii naturale” premisa fundamentală de la care se pleacă este aceea că infractorii nu doresc să fie observați. Supravegherea video, de exemplu, crește nivelul de atenție al infractorilor și îi determina să acționeze atunci când constată anumite breșe în ungiurile de supraveghere și/sau al forțelor de intervenție. În cazul CPTED, scopul principal al supravegherii nu este acela de a-i ține pe infractori în afară (deși acest lucru este de dorit) ci de a-i ține sub observație.
Pe scurt, prima generație CPTED implică aplicarea principiilor de proiectare fizică într-o zonă pentru a minimiza sprijinul mediului ambiental pentru comportamentul criminal, de a întării comportamentul pozitiv al tuturor locuitorilor zonei respective și de a descuraja activitatea criminală.
Principala critică adusă acestei prime generații CPTED este aceea că multe dintre strategiile sale de mediu nu reduc comportamentul criminal ci doar îl schimbă fiind limitate de alegerile raționale.
În literatura de specialitate vom găsi un număr diferit de principii/concepte de proiectare ale primei generații CPTED dar vreau să vă prezint cele șapte concepte prezentate de Lawrence Fennelly și Marianna Perry în lucrarea “CPTED and Traditional Security Countermeasures: 150 Things You Should Know” din 2018.
- Teritorialitate (Territoriality) – acest concept se referă la modul în care oamenii încearcă să-i țină pe infractori departe de proprietățile/mediul lor ambiental pe care doresc să-l controleze; CPTED încurajază aceste persoane să preia controlul asupra mediului și să-l apere împotriva abuzului sau potențialelor infracțiuni.
- Supravegherea naturală (Natural surveillance – both formal and informal) – acest concept de proiectare este orientat în primul rând spre descurajarea activității infracționale, asigurându-se că spațiile publice sunt ușor de observat. Tehnicile formale de supraveghere pot implica camere ascunse și personal de securitate.
- Control acces (Access control) – concept de proiectare orientat în primul rând spre scăderea oportunităților de criminalitate prin descurajarea accesului la țintele criminalității și crearea unei percepții de risc pentru infractori.
- Imagine și/sau întreținere (Image and/or maintenance) – caracteristicile sociale ale rezidenților sunt legate de siguranța urbană, acest concept fiind foarte bine explicat de o teorie foarte interesantă care vine din zona psihologiei experimentale, “teoria ferestrelor sparte” care spune că dacă o clădire are geamuri sparte care nu sunt rapid înlocuite, în scurt timp acea clădire va avea din ce în ce mai multe geamuri sparte, pentru ca în final ea să fie vandalizată complet.
- Sprijin pentru programul de activitate (Activity program support) – conceptul se referă la spațiul pentru reducerea criminalității, creșterea nivelului de activitate umană în acest spațiu și ochi suplimentari pe stradă (nu se referă doar la camere video).
- Întărirea țintei (Target hardening) – aceasta este ultima soluție pentru a rezista infracțiunilor prin creșterea securității fizice și este o modalitate tradițională de descurajare a infracțiunilor. Întărirea țintei este realizată de caracteristici care interzic intrarea sau accesul, cum ar fi încuietorile ferestrelor, interfoane sau sisteme de alarmă.
- Juxtapunere geografică (Geographical juxtaposition) – utilizarea conceptului de juxtapunere geografică este despre evaluarea influenței potențiale a utilizării terenurilor înconjurătoare asupra criminalității și a fricii de crimă.
A doua generație CPTED este definită ca o extensie suplimentară la prima generație care se concentrează pe dinamica socială și culturalăfără a fi un înlocuitor pentru prima generație CPTED.
Conceptele de a doua generație CPTED au rezultat din cercetările sociologice emergente privind „eficacitatea colectivă” și au inclus patru principii (Kilburn și colab., 2014):
- Coeziunea socială (Social Cohesion) – strategiile de coeziune sporesc relațiile sociale pozitive dintre rezidenți, dar cu un accent specific pe rezolvarea problemelor locale și implică adesea grupuri care creează planuri de acțiune pentru a aborda problemele dificile.
- Cultura comunitară (Community Culture) – programele de cultură comunitară reunesc oamenii pentru a crea un sentiment de scop comun, acesta fiind diferite de strategiile de coeziune care lucrează la probleme specifice. Programele de cultură comunitară ajută la întărirea conceptelor CPTED din prima generație, ajutând rezidenții să creeze un sentiment de comunitate și să formeze o legătură puternică între ei.
- Conectivitate (Connectivity) – cartierele orientate intern au uneori tendința de a-i exclude pe alții din cartier sau de a crea programe de excludere care ignoră comunitatea mai largă. Acest lucru este cunoscut în planificare sub numele de sindromul „nu-în-curtea mea” (Kilburn și colab., 2014), iar în ultimii ani CPTED din prima generație a fost criticat ca fiind excluziv al unor grupuri etnice sau cu o anumită categorie de venituri (Lee, 2020).
- Pragul de capacitate (Threshold Capacity) – conceptul de prag de capacitate propune utilizări de terenuri multiple în cartier, unde locuitorii pot socializa (parcuri), cumpăra produse alimentare (puncte de alimentare) și recrea (sport sau divertisment).
A treia generație CPTED – o teorie a nevoilor umane
În ultimii ani, teoriile de prevenire a criminalității au utilizat abordări științifice din ce în ce mai sofisticate pentru a înțelege și a rezolva problemele provocate de criminalitate abordare determinată și de schimbările semnificative în modul în care proiectăm și gândim orașele noastre tot mai inteligente. Conceptul de “Smart city” este în mare trend și tot mai multe orașe apelează la acesta pentru a crește nivelul de viață al locuitorilor lor.
Toate acestea au impact semnificativ asupra siguranței și calității vieții fiind, așa cum am mai spus, necesară o revizuire a programelor de prevenire a criminalității actuale.
De aici începe a treia generație CPTED care ar trebui să adopte o abordare teoretică mai holistică pentru extinderea CPTED de prima și a doua generație.
Paul Cozens susține o „luare în considerare mai largă a CPTED în cadrul planificării și integrării acestuia cu sănătatea publică și durabilitatea”, sugerând că au „origini similare și interdependente”(2) Deși nu pledează în mod specific pentru avansarea teoriei CPTED în generația următoare, el solicită integrarea acestor teme care se suprapun prin fuzionarea evaluărilor riscului criminalității și a impactului criminalității cu alte evaluări de mediu.
Concret, premisa celei de-a treia generații CPTED este că un mediu urban ecologic este perceput de membrii săi și de cei din afara sa ca fiind un mediu sigur unde să trăiești. Cu accent pe strategiile de proiectare a mediului ecologic durabil, percepția spațiului urban va fi de siguranță.Ne ocupăm de criza energetică, poluarea urbană, reciclarea și minimizarea deșeurilor și de reorganizarea spațiului fizic pe baza consumului, a serviciilor online și a funcționalității cibernetice.
Asumarea prevenirii criminalității
Aplicarea CPTED necesită o înțelegere a bazelor teoriei și practicii prevenirii criminalității.
NCPI (the National Crime Prevention Institute at the University of Louisville in Kentucky) a stabilit mai multe ipoteze de operare în activitățile de prevenire a criminalității unde se poate aplica CPTED:
- victimele potențiale și persoanele responsabile de siguranța lor trebuie să fie asistate și informate pentru a putea lua măsuri în cunoștiință de cauză de reducere a vulnerabilităților lor la activitățile criminale;
- acțiunile potențialelor victime ce pot fi luate pentru a preveni criminalitatea sunt limitate de controlul asupra mediului în care acționează;
- trebuie acordată atenție mediului în care acționează victimele potențiale, mai degrabă decât potențialului criminal al zonei;
- prevenirea criminalității este o activitate practică, nu moralistă, prin reducerea ocaziilor de a comite actele criminale;
- teama de pedeapsă (reținerea de către poliție și condamnarea la închisoare) poate crește riscul perceput de către infractori și au un semnificativ rol secundar de reducere a oportunităților activităților criminale;
- organismele de aplicare a legii dar și alte instituții și organizații ar trebui să aibă un rol principal în reducerea infracționalității prin activități de educare și informare permanentă a publicului dar se cunoaște că datorită restrângerilor bugetare, poliția se implică mai mult în activități de soluționare a activităților criminale și de reținere a infractorilor decât în activități de prevenție;
- prevenirea criminalității poate fi atât cauza cât și efectul eforturilor de revitalizare a unei comunități;
- cunoștințele despre prevenirea criminalității sunt într-o permanentă transformare iar practicienii ar trebui să analizeze, în permanență, exemplele de bună practică și tehnologiile emergente iar concluziile lor să fie comunicate în cadrul comunității profesionale;
- strategiile de prevenire a criminalității ar trebui să se concentreze, în primul rând, asupra actului și apoi asupra făptuitorului;
- strategiile de prevenire a criminalității trebuie să fie creative și flexibile deoarece ceea ce funcționează într-o anumită situație s-ar putea să nu funcționeze într-o alta, aparent similară, dar cu caracteristici diferite de mediu, culturale și/sau de altă natură.
Toate aceste principii CPTED (indiferent de generație) pot fi transpuse în diverse strategii de proiectare și planificare ce pot crește securitatea prin:
- Strategii care permit o vizibilitate clară a spațiului.
- Strategii care asigură o iluminare adecvată.
- Strategii care minimizează traseele/rutele ascunse și/sau izolate.
- Strategii care evită diversele capcane.
- Strategii care reduc izolarea.
- Strategii care promovează o utilizare mixtă a terenului.
- Strategii generatoare de activități.
- Strategii care creează un sentiment de proprietate prin întreținere și administrare.
- Strategii care furnizează semne și informații.
- Strategii care îmbunătățesc proiectarea globala a mediului construit.
Decizia asupra cărei strategii sau combinații de strategii ne vom orienta va depinde de situația locației, cerințele funcționale, programarea dorită a locației precum și de intenția de proiectare.
În capitolul următor voi detalia, cu exemple, aceste strategii.
Surse:
(1) CPTED and Traditional Security Countermeasures: 150 Things You Should Know by Lawrence Fennelly and Marianna Perry
(2)Think Crime! Using Evidence, Theory and Crime Prevention through Environmental Design (CPTED) for Planning Safer Cities (2016) by Cozens, Paul.