“Prevenirea criminalității prin proiectarea mediului (CPTED), proces de analiză și evaluare a riscurilor de criminalitate și de securitate pentru a ghida dezvoltarea, proiectarea urbană, gestionarea siturilor și utilizarea mediului construit în vederea prevenirii și reducerii criminalității și a fricii de criminalitate, precum și a promovării și îmbunătățirii sănătății publice, a calității vieții și a durabilității.” (SR EN ISO 22341:2022)
Povestea unui proiect eșuat…
În anul 2022, cuprins de un entuziasm pe care mulți dintre colegii mei din serviciile de consultanță de securitate nu mi l-au împărtășit, am înaintat către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din România, propunerea, însoțită de documentația aferentă, de introducere în COR a ocupației “Specialist în prevenirea criminalității prin proiectarea mediului înconjurător”. Documentația a fost analizată foarte promt și mi s-au cerut unele lămuriri față de CPTED, de domeniul de reglementare și unde apreciez că s-ar încadra noua ocupație.
Am precizat că procesul de implementare al CPTED – Crime Prevention Through Environmental Designse realizează conform standardului internațional ISO 22341:2021 Security and resilience – Protective security – Guidelines for crime prevention through environmental design adoptat ca standard român de către ASRO sub denumirea SR EN ISO 22341:2022 Securitate și reziliență – Securitate preventivă – Ghid pentru prevenirea criminalității prin proiectarea mediului înconjurător. Având în vedere atribuțiile și responsabilitățile specifice ocupației propuse, Specialist în prevenirea criminalității prin proiectarea mediului înconjurător, precum și ocupațiile din COR înrudite, am apreciat că această ocupație s-ar putea regăsi în domeniul de reglementare al Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române.
Specialiștii de la Ministerul Muncii, au fost din nou foarte prompți și au solicitat Ministerului Afacerilor Interne analiza solicitării mele care a răspuns, în scris, că nu are“propuneri sau observații cu privire la introducerea în Clasificarea Ocupațiilor din România a ocupației Specialist în prevenirea criminalității prin proiectarea mediului înconjurător” precizând totodată, într-un mod foarte corect după părerea mea, că: “domeniul Crime Prevention Through Environmental Design presupune expertiză pe arii de activitate diverse, între care prevenirea și combaterea criminalității, tehnică de securitate, arhitectură și construcții”.
Ministerul Muncii a luat în considerare răspunsul MAI și s-a adresat “Ordinului Arhitecților din România” pentru a solicita un aviz din partea acestei instituții cu privire la introducerea în COR a noii ocupații. Încă mai speram, dar…
Ministerul Muncii, a primit un răspuns, cu aviz negativ, din partea OAR justificat de faptul că:
“proiectarea mediului înconjurător este un atribut specific exercitării profesiilor din domenile arhitectură, urbanism, peisagistică, iar prevenirea criminalității prin proiectarea mediului înconjurător întruneste caracteristicile specifice unei specializari a practicienilor care activează în domeniile menționate, întrucât pregătirea și experiența profesională a acestora sunt esențiale în desfasurarea activităților prevăzute în fișa descriptivă a ocupației”.
Ce sper, eu că s-ar putea face …
Eu sper că arhitecții, urbaniștii și peisagistii practicieni vor aplica principiile CPTED în activitatea lor profesională și vor înțelege că, cooperarea cu specialiștii din domeniile de prevenire și combatere a criminalității și tehnică de securitate, în mare parte aceștia fiind consultanții de securitate, este nu numai utilă, dar și necesară fiind, după părerea mea, cheia aplicării eficiente a principiilor CPTED.
Cum cred eu, că s-ar putea face această colaborare profesională …
Orașele noastre sunt în continuă schimbare, cu o creștere rapidă a urbanizării și a necesității pentru spații sigure și adaptabile. Pe scurt, devin SMART, iar siguranța și designul nu sunt doar dorințe, ci necesități imperioase. Conceptul “Crime Prevention Through Environmental Design” (CPTED) devine o piatră de temelie a dezvoltării urbane moderne. Pe această fundație, este vitală o colaborare strânsă între arhitecți și consultanții de securitate. Iată de ce:
- Viziunea integrată: Arhitecții creează viziunea, dar securitatea conferă funcționalitatea. Un arhitect poate proiecta spații deschise și aerisite, dar fără măsurile de securitate adecvate, aceste spații pot deveni vulnerabile. Împreună, aceste două profesii pot crea spații care sunt atât estetice, cât și sigure.
- Expertiză și perspectivă complementară: Arhitecții înțeleg spațiul, forma și funcția. Consultanții de securitate înțeleg amenințările, vulnerabilitățile și măsurile de atenuare. Prin unirea acestor perspective, proiectele rezultate sunt mai adaptate realităților urbane. Infracțiunile nu sunt izolate de spațiul în care se petrec. Arhitectura și designul pot influența, în mod direct, probabilitatea unui incident. Colaborând, ei pot identifica soluții integrative.
- Inovație în siguranță: Tehnologia securității evoluează rapid. Consultanții de securitate pot aduce cele mai recente inovații la masa de proiectare, oferind arhitecților ocazia de a integra aceste soluții în moduri creative și eficiente.
- Comunicare eficientă cu părțile interesate: O colaborare strânsă înseamnă și o comunicare mai eficientă cu beneficiarii, autoritățile și comunitatea. Aceasta garantează că preocupările și nevoile tuturor sunt luate în considerare și adresate corespunzător.
Soluții pentru o colaborare eficientă:
- Dialog continuu: Este esențial ca acește două categorii de profesioniști să comunice constant. Acest dialog poate identifica posibile vulnerabilități înainte de a deveni probleme majore și poate duce la identificarea de soluții proactive, nu reactive. Crearea unor canale de comunicare dedicate, unde profesioniștii pot discuta idei, soluționa probleme și împărtăși cele mai bune practici.
- Formare interdisciplinară: Workshop-uri și cursuri comune pot oferi o platformă unde arhitecții și consultanții de securitate să își împărtășească cunoștințele și să învețe unul de la celălalt. Aceasta poate duce la o mai bună înțelegere reciprocă și la crearea de strategii integrate de securitate.
- Implicarea comunității: Ambele părți trebuie să colaboreze nu numai între ele, ci și cu comunitatea. Feedbackul locuitorilor și părților interesate poate oferi informații valoroase pentru crearea de spații care sunt nu numai sigure, dar și îmbucurătoare pentru cei care le folosesc.
Concluzie!
Punerea în aplicare a principiilor CPTED nu este responsabilitatea unui singur domeniu profesional și necesită o abordare interdisciplinară. Este un efort colectiv care necesită expertiza și dedicația atât a arhitecților, cât și a consultanților de securitate. Prin colaborarea strânsă între arhitecți și consultanții de securitate, orașele noastre pot deveni spații care sărbătoresc inovația în design, fără a neglija securitatea și bunăstarea locuitorilor. Invit toți profesioniștii din aceste domenii să exploreze această colaborare și să contribuie la crearea unui viitor urban mai sigur și mai prosper.
Vă invit să citiți ghidul meu “CPTED – Prevenirea Criminalității prin Proiectarea Mediului Înconjurător pentru Unitățile Administrativ Teritoriale din România”, prima lucrare din România care abordează utilizarea principiilor CPTED, la: https://ioniordache.com/wp-content/uploads/2022/07/CPTED-GHID-ILUSTRAT.pdf
