Analiza comparativă și evoluția standardelor pentru sistemele de supraveghere video (VSS) – De la “SR EN 62676-4:2016” la “SR EN IEC 62676-4:2025″…

Industria securității electronice traversează un moment de inflexiune critic, marcat de tranziția definitivă de la paradigmele analogice și hibride către ecosisteme complet digitale, integrate și guvernate de inteligență artificială. Acest articol vă oferă o analiză aprofundată a evoluției cadrului normativ european și național, examinând schimbările fundamentale introduse de noul standard “SR EN IEC 62676-4:2025 Sisteme de supraveghere video utilizate în aplicații de securitate. Partea 4 – Ghiduri de aplicare” în comparație cu predecesorul său, “SR EN 62676-4:2016 Sisteme de supraveghere video utilizate în aplicaţii de securitate Partea 4: Linii directoare pentru aplicaţii”.

În articol, am evidențiat trei piloni centrali ai acestei evoluții: rigoarea matematică în definirea calității imaginii prin densitatea pixelilor, integrarea holistică a supravegherii video într-un „Concept de Securitate” unificat și formalizarea strictă a proceselor de mentenanță și operare. Intenția mea a fost de a demonstra că noua iterație a standardului nu reprezintă doar o actualizare incrementală, ci o refundamentare a filosofiei de proiectare, transformând VSS (Video Surveillance Systems) din instrumente pasive de observare în componente active, măsurabile și auditate ale arhitecturii de securitate a infrastructurilor critice și comerciale.

1. Introducere și contextul normativ al tranziției…

Standardizarea în domeniul sistemelor de securitate electronică a reprezentat întotdeauna o provocare, dată fiind viteza accelerată de inovare tehnologică comparativ cu ciclul de revizuire a normelor internaționale. Seria de standarde IEC 62676 constituie referința globală pentru sistemele de supraveghere video, iar Partea 4, dedicată „Ghidurilor de aplicare”, este instrumentul vital pentru proiectanți, consultanți și beneficiari. Noul standard, SR EN IEC 62676-4:2025, este destinat profesioniștilor implicați în specificarea, livrarea și operarea VSS pentru aplicații de securitate, fără a se limita doar la aceștia:

• Proiectanți și integratori de sisteme de securitate.
• Manageri de obiective și centre de operațiuni de securitate (VSCC – Video Surveillance Control Centre).
• Instalatori VSS, ingineri și tehnicieni de punere în funcțiune și echipe de întreținere.
• Consultanți de securitate și evaluatori de risc la securitatea fizică, ce elaborează cerințe operaționale.
• Responsabili cu achizițiile și auditori de conformitate preocupați de confidențialitate, reziliență și interoperabilitate.

Utilizările practice includ proiectarea unei soluții de supraveghere la nivel de obiectiv, crearea de planuri de testare a acceptării, selectarea camerelor și a strategiilor de stocare și asigurarea implementării de sisteme VSS sigure și ușor de întreținut, care să răspundă nevoilor operaționale.

1.1 Necesitatea revizuirii standardului din 2016 – Ediția din 2016 a standardului SR EN 62676-4 a fost elaborată într-o perioadă de tranziție tehnologică. Deși recunoștea existența sistemelor digitale, terminologia și metricile sale erau încă puternic ancorate în moștenirea televiziunii analogice (PAL/NTSC). Concepte precum „procentajul din înălțimea ecranului” pentru definirea calității imaginii deveniseră ambigue odată cu proliferarea formatelor HD (16:9), 4K și a senzorilor cu rapoarte de aspect variate. Mai mult, absența unor cerințe mandatorii stricte privind mentenanța a dus, în practică, la degradarea performanțelor sistemelor instalate, acestea devenind adesea inutile în momentul incidentelor de securitate.

1.2 Orizontul noului standard SR EN IEC 62676-4:2025 – Noua ediție, dezvoltată de International Electrotechnical Commission (IEC) prin comitetul tehnic TC 79, adoptat în Europa de CENELEC (Comitetul European de Standardizare Electrotehnică) prin comitetul CLC/TC 79 (Alarm systems) și adoptată de ASRO (Asociația de Standardizare din România) în decembrie 2025, aliniază normele tehnice la realitatea digitală curentă. Aceasta introduce o precizie inginerească în toate fazele ciclului de viață al unui sistem VSS. Modificările sunt de natură tehnică, dar sunt, în egală măsură, și structurale, redefinind relația dintre beneficiar și integrator prin introducerea „Conceptului de Securitate” și a unor responsabilități explicite de mentenanță. Standardul devine astfel un document de referință nu doar pentru proiectanți, ingineri și/sau tehnicieni, ci și pentru consultanții de securitate, evaluatorii de risc la securitatea fizică și chiar pentru managerii de securitate.

2. Arhitectura de securitate – De la evaluarea riscului la conceptul de securitate integrat…

O schimbare fundamentală de paradigmă în ediția 2025 a standardului este trecerea de la o abordare izolată a evaluării riscului la o strategie integrată de securitate. Această secțiune analizează cum se modifică procesul de planificare și care sunt noile cerințe pentru infrastructura fizică a sistemelor VSS.

2.1 Limitări ale modelului SR EN 62676-4:2016 – În standardul din 2016, Clauza 4.2 („Evaluarea riscului”) instruia proiectantul să identifice amenințările și să evalueze impactul acestora (în România acest lucru fiind realizat de experții evaluatori). Procesul era adesea tratat liniar: identificarea activelor, stabilirea amenințărilor (furt, vandalism) și selectarea echipamentelor. Deși se menționa necesitatea selectării gradelor de securitate, legătura dintre riscul identificat și măsurile compensatorii non-video (iluminat, bariere fizice, proceduri) era tratată superficial sau lăsată la latitudinea interpretării proiectantului. Acest lucru a condus frecvent la proiectarea unor sisteme VSS supradimensionate tehnologic, dar ineficiente operațional din cauza lipsei de integrare cu procedurile de răspuns.

2.2 Conceptul de Securitate în SR EN IEC 62676-4:2025 – Ediția 2025 reconfigurează complet Clauza 4.2, redenumind-o „Concept de Securitate” (Security Concept). Aceasta impune ca planificarea VSS să nu mai fie un exercițiu izolat, ci parte a unei strategii tridimensionale obligatorii.

2.2.1 Triada strategică – Noul standard stipulează explicit că un sistem VSS este doar o componentă dintr-un ansamblu care trebuie să includă:

1. Măsuri structurale-mecanice: Rezistența fizică a anvelopei obiectivului (uși, ferestre, pereți, garduri). Standardul introduce conceptul de „timp de rezistență”, adică perioada în care o barieră fizică întârzie un atacator.
2. Măsuri electronice: VSS-ul propriu-zis, alături de sistemele de detecție a intruziunii și control acces.
3. Măsuri organizaționale: Proceduri operaționale, personal de pază, timpi de reacție și protocoale de intervenție.

Implicația tehnică: Proiectantul de securitate trebuie să coreleze performanța VSS cu celelalte două dimensiuni. Dacă măsurile structurale sunt slabe (timp de rezistență mic), VSS-ul trebuie să detecteze intruziunea la o distanță mult mai mare (perimetru extins) pentru a oferi timpul necesar reacției organizaționale.

2.2.2 Responsabilitatea beneficiarului – O noutate juridică și contractuală majoră este stipularea clară că „utilizatorul final sau operatorul este responsabil pentru conceptul de securitate”. Dacă beneficiarul dorește să omită realizarea acestui concept formal, el trebuie să declare acest lucru în scris proiectantului. Această prevedere protejează proiectanții de răspundere în cazul unor sisteme ineficiente cauzate de lipsa unei strategii coerente a beneficiarului.

2.3 Matricea gradelor de securitate și protecția infrastructurii critice (VSCC) – Standardul din 2025 introduce o rigoare fără precedent în ceea ce privește protecția fizică a echipamentelor centrale ale VSS (servere, matrice de stocare, stații de lucru). Tabelul 1 din Clauza 4.5 stabilește cerințe obligatorii bazate pe Gradul de Securitate (SG) al sistemului.

2.4 Definirea limitărilor de supraveghere și conformitatea GDPR – O completare esențială în ediția 2025 este introducerea explicită a protecției datelor în faza de definire a Cerințelor Operaționale (OR). Clauza 5.3.3, „Definition of surveillance limitations”, transformă conformitatea legală dintr-o considerație administrativă într-un parametru tehnic de proiectare.

Implicații în faza de proiectare (OR) – Spre deosebire de ediția anterioară care menționa legislația la modul general, noul standard face referire directă la legislația specifică de protecție a datelor (ex: GDPR în Europa). Proiectantul este obligat să definească:

1. Zonele de excludere: Identificarea clară a zonelor care NU trebuie monitorizate (ex: proprietăți vecine, spații publice adiacente neautorizate) și implementarea tehnică a măștilor de confidențialitate (privacy masking) direct din cameră sau VMS.
2. Limitări municipale: Integrarea regulilor specifice orașului sau autorității locale în configurația sistemului.
3. Justificarea supravegherii: Alinierea scopului fiecărei camere cu principiul minimizării datelor impus de GDPR.

Impact operațional: Această modificare obligă proiectantul să documenteze limitările înainte de achiziția echipamentelor. Dacă o cameră PTZ poate vizualiza ferestrele unei clădiri rezidențiale vecine, sistemul trebuie să fie capabil să aplice măști dinamice care se mișcă odată cu camera, o funcție care devine astfel cerință obligatorie în caietul de sarcini pentru conformitatea cu standardul.

3. Actualizări de terminologie și purificarea limbajului tehnic…

Standardul SR EN IEC 62676-4:2025 marchează o ruptură lingvistică față de trecut, impunând o terminologie aliniată cu capacitățile sistemelor digitale moderne și cu rigoarea juridică necesară în securitatea fizică.

3.1 VSS vs. CCTV: Eliminarea ambiguității analogice – Termenul CCTV (Closed Circuit Television), omniprezent în ediția din 2016, este declarat oficial desuet. Clauza 3.1.65definește sistemul exclusiv ca VSS (Video Surveillance System), notând explicit: “Previously referred to as CCTV”.

• Motivație: Termenul CCTV implică un circuit închis, izolat, specific tehnologiei analogice coaxiale. Sistemele moderne sunt interconectate prin rețele IP, accesibile de la distanță și integrate în ecosisteme IoT, făcând termenul “circuit închis” tehnic, incorect.
• Impact: Documentația tehnică, caietele de sarcini și procedurile operaționale trebuie să elimine referințele la CCTV pentru a fi conforme cu limbajul normativ curent.

3.2 Redefinirea granulară a obiectivelor de vizualizare – Cea mai semnificativă actualizare terminologică vizează descriptorii calității imaginii. Vechii termeni generici „Recunoaștere” și „Identificare” (adesea confundați sau interpretați subiectiv) au fost înlocuiți sau redefiniți cu termeni care implică o certitudine matematică și o utilitate probatorie specifică.

3.3 De la „Analiză de Risc” la „Concept de Securitate” – Deși subtilă, schimbarea terminologică de la Risk Assessment (2016) la Security Concept (2025) în titlurile capitolelor (Clauza 4.2) reflectă o schimbare de optică.

• Context vechi: Analiza de risc era adesea un document static, realizat la începutul proiectului și apoi arhivat.
• Context nou: „Conceptul de Securitate” este definit ca o strategie dinamică, care înglobează analiza de risc, dar o completează obligatoriu cu măsuri compensatorii (organizatorice și structurale). Acesta devine un document viu, de a cărui existență este responsabil direct beneficiarul.

4. Revoluția calității imaginii – De la procentaj la densitate de pixeli (O2DCPVS)…

Cea mai tehnică și profundă transformare adusă de SR EN IEC 62676-4:2025 este redefinirea completă a modului în care specificăm, calculăm și verificăm calitatea imaginii. Se face trecerea de la o metodologie subiectivă, moștenită din era analogică, la o metodologie obiectivă, bazată pe densitatea informației digitale.

4.1 Analiza metodologiei 2016: limitări în era digitală – Standardul din 2016 definea calitatea imaginii pe baza procentajului din înălțimea ecranului ocupat de o țintă umană standard (1,7 m). Categoriile erau:

• Monitorizare: 5% din ecran.
• Detectare: 10% din ecran.
• Observare: 25% din ecran.
• Recunoaștere: 50% din ecran.
• Identificare: 100% din ecran.
• Inspectare: 400% din ecran (detalii foarte fine).

Problema fundamentală: Această definiție era dependentă de dispozitivul de afișare. O țintă care ocupă 100% din înălțimea unui ecran VGA (480 linii) are o rezoluție mult mai mică decât o țintă care ocupă 100% dintr-un ecran 4K (2160 linii). Conversia în mm/pixel exista în standardul vechi, dar era secundară. Această ambiguitate crea dispute contractuale majore: un sistem putea fi conform pe hârtie (ținta ocupa tot ecranul), dar inutilizabil în practică (imaginea era pixelată sau neclară).

4.2 Metodologia 2025: Sistemul O2DCPVS – Standardul 2025 introduce sistemul O2DCPVS (Object Oriented Digital Camera Pixel Video System). Acesta elimină dependența de ecran și stabilește o metrică absolută: Pixeli pe Metru (px/m) la distanța obiectului.

4.2.1 Noile categorii de calitate a imaginii – Standardul definește șapte categorii distincte, grupate în două clase: LPDO (Low Pixel Density Object) și HPDO (High Pixel Density Object).

4.2.2 Analiza modificărilor critice

1. Redefinirea „Identificării”: Vechiul termen „Identificare” (adesea echivalat cu ~250 px/m) a fost considerat insuficient pentru standardele legale moderne. Noua categorie „Scrutinise” impune 1500 px/m, o creștere de 6 ori a densității necesare. Această valoare este derivată științific din scanarea unei fotografii de pașaport (unde fața are 30mm înălțime la 300 DPI).
2. Validarea pentru AI: Introducerea categoriei „Validate” (500 px/m) răspunde nevoii de a proiecta sisteme compatibile cu inteligența artificială. Proiectanții știu acum exact ce densitate să ceară pentru ca un sistem de recunoaștere facială să fie fiabil, eliminând presupunerile.
3. Eliminarea categoriei „Inspect”: Vechea categorie de 400% ecran a fost înlocuită de „Scrutinise”, care este mult mai riguros definită.

4.3 Fundamentarea matematică și calculul obiectivelor – Standardul 2025 formalizează relația matematică dintre senzor, lentilă și distanță, oferind proiectanților instrumentul exact pentru a garanta conformitatea.

Formula densității de pixeli:

NOTĂ! Un proiectant trebuie deci, să specifice un obiectiv de 20mm. Sub vechiul standard, calculul procentual ar fi fost mult mai aproximativ, ducând probabil la alegerea unui obiectiv de 12mm sau 16mm, insuficient pentru recunoaștere facială automată la acea distanță.

4.4 Proceduri de testare și auditare (Anexa B și C) – Validarea performanței nu mai este opțională. Standardul impune utilizarea unor ținte de testare specifice:

• Testul fețelor (Anexa B): Implică utilizarea a 9 fețe umane standardizate (clasificate etnic și morfologic) pentru a testa capacitatea operatorului de a face potriviri corecte.
• Testul VRN (Vehicle Registration Number): Pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare, se impune o acuratețe de 100% pentru a trece testul.
• Planșe de testare LPDO/HPDO (Anexa C): Noile planșe de testare sunt divizate pentru densități mici și mari, permițând calibrarea fină a focalizării și contrastului.

5. Operațiuni, mentenanță și jurnalizare – Trecerea la obligativitate….

Dacă ediția din 2016 trata mentenanța ca pe o recomandare de bune practici, ediția din 2025 (Clauza 17) transformă aceste activități în obligații contractuale precise, cu implicații legale pentru operatori și furnizori de servicii.

5.1 Profesionalizarea rolurilor – Standardul introduce o taxonomie clară a competențelor necesare pentru intervenția asupra sistemelor VSS, eliminând ambiguitatea „personalului calificat”:

1. Inginer de sistem competent VSS (Competent system engineer VSS):
   • Definiție: Persoană cu formare tehnică profesională specifică (electrică/comunicații), capabilă să evalueze riscurile, să planifice lucrări complexe și să înțeleagă interacțiunile sistemului.
   • Responsabilități: Este singura entitate autorizată să efectueze mentenanța tehnică, reparațiile (corective) și îmbunătățirile sistemului. De asemenea, este responsabil pentru instruirea celorlalte categorii de personal.
2. Persoană competentă VSS (Competent person VSS):
   • Definiție: O persoană instruită direct de inginerul de sistem pentru a efectua sarcini specifice, limitate.
   • Responsabilități: Efectuează „verificări vizuale la fața locului” (at-site visual checks). Nu are permisiunea de a deschide echipamente sau de a modifica configurații.
3. Persoană instruită (Instructed person):
   • Definiție: Operatorul de zi cu zi.
   • Responsabilități: Operarea curentă a sistemului, fără atribuții de mentenanță.

5.2 Matricea de Ffrecvență a mentenanței – Standardul 2025 introduce un tabel care leagă direct frecvența vizitelor de mentenanță de Gradul de Securitate al sistemului. Aceasta este o schimbare majoră față de 2016, unde frecvența era adesea dictată doar de buget.

Implicații operaționale: Pentru un obiectiv critic (Grad 4), operatorul este obligat legal (prin adoptarea standardului în contracte) să asigure 4 inspecții tehnice și 4 verificări vizuale anual. Mai mult, furnizorul de mentenanță trebuie să garanteze contractual o prezență la intervenție în sub 12 ore. Nerespectarea acestor termene poate atrage răspunderea juridică în cazul unui incident de securitate.

5.3 Jurnalul de operare (Operating Logbook) – Standardul 2025 formalizează „Jurnalul de operare VSS” ca document vital al sistemului. Acesta trebuie să conțină o istorie completă și inalterabilă:

• Toate sesiunile de instruire a personalului.
• Procesul verbal de predare-primire.
• Toate evenimentele operaționale (alarme, defecțiuni, erori).
• Detaliile intervențiilor de mentenanță (preventive și corective).
• Orice modificare de configurație sau actualizare software („Improvement”).

Standardul specifică faptul că acest jurnal trebuie să fie accesibil tuturor părților implicate și poate fi electronic sau fizic, cu condiția asigurării trasabilității modificărilor.

6. Aspecte tehnice suplimentare – Stocare, export și cyber-securitate…

Dincolo de optică și mentenanță, noul standard adresează provocările moderne legate de date.

6.1 Integritatea și exportul datelor – SR EN IEC 62676-4:2025 pune un accent sporit pe integritatea probelor video. În secțiunile referitoare la exportul imaginilor (11.6), se stipulează că procesul de export nu trebuie să altereze calitatea imaginii originale (fără re-compresie destructivă). Mai important, exportul trebuie să includă mecanisme de autentificare a datelor (semnături digitale, watermarking) pentru a preveni manipularea, o cerință esențială în contextul proliferării tehnologiilor deepfake.

6.2 Calculul stocării și compresia – Deși formulele de bază pentru calculul stocării rămân similare, noul standard recunoaște complexitatea algoritmilor moderni de compresie (H.265, Zipstream, Smart Codec). Proiectanții sunt avertizați să ia în considerare variația ratei de biți (VBR – Variable Bit Rate) în funcție de complexitatea scenei și de iluminare (zgomotul pe timp de noapte crește dramatic rata de biți). Standardul recomandă utilizarea unor marje de siguranță mai mari în calculele de stocare pentru sistemele VBR.

6.3 Considerații de securitate cibernetică – Deși standardul nu este dedicat exclusiv securității cibernetice (existând seria IEC 62443 pentru aceasta), el introduce cerințe de bază pentru protecția datelor. Se recomandă criptarea fluxurilor video, în special pentru stocarea în cloud, și gestionarea strictă a drepturilor de acces. Pentru gradele de securitate ridicate (3 și 4), monitorizarea activă a integrității interconexiunilor de rețea (detectarea tăierii cablurilor sau a atacurilor de tip flooding) devine obligatorie.

7. Studii de caz – Aplicarea standardului în scenarii reale…

Pentru a cristaliza diferențele teoretice, analizez impactul aplicării standardului 2025 în două scenarii distincte.

Scenariul A: Monitorizarea perimetrală a unui aeroport (Infrastructură Critică)

• Riscuri: Terorism, sabotaj, intruziune neautorizată.
• Aplicare SR EN IEC 62676-4:2025:
• Concept de Securitate: Se stabilește Gradul de Securitate 4. Aceasta declanșează automat cerințe stricte pentru camera de control (pereți rezistenți, monitorizare seismică).
• Calitate Imagine: Pentru gardul perimetral, se specifică categoria Discern (>80 px/m) pentru a diferenția clar între un animal și un om târâș, minimizând alarmele false. Pentru porțile de acces, se specifică Validate (>500 px/m) pentru recunoaștere facială automată.
• Mentenanță: Se contractează un furnizor care poate asigura intervenție în 4 ore (sub limita de 12h) și care va efectua 4 inspecții complete pe an.
• Rezultat: Un sistem robust, auditabil, cu timp de nefuncționare minim, capabil să furnizeze dovezi legale incontestabile.

Scenariul B: Centru comercial (Risc Mediu)

• Riscuri: Furt, vandalism, siguranța clienților.
• Aplicare SR EN IEC 62676-4:2025:
  • Concept de Securitate: Gradul de Securitate 2.
  • Calitate Imagine: Zonele generale sunt setate la Observe (>20 px/m) pentru fluxuri de trafic. Intrările și casele de marcat sunt setate la Characterise (>250 px/m) pentru a identifica vestimentația și trăsăturile generale ale suspecților.
  • Mentenanță: O inspecție anuală și o verificare vizuală anuală. Timp de răspuns la reparații: 48 de ore.
  • Rezultat: Un echilibru cost-eficiență optimizat, care asigură funcționalitatea fără costurile prohibitive ale unui sistem de grad militar.

8. Recomandări…

Evoluția de la SR EN 62676-4:2016 la SR EN IEC 62676-4:2025 marchează maturizarea industriei de securitate video. Trecerea de la aproximări procentuale la densități precise de pixeli și de la recomandări vagi la obligații de mentenanță reprezintă un pas necesar într-o lume în care datele video sunt critice pentru siguranța publică și privată.

Recomandări pentru actorii din industria de securitate:

1. Pentru proiectanți:
   • Abandonați complet calculele bazate pe procentajul ecranului. Adoptați exclusiv metrica px/m.
   • Integrați obligatoriu „Conceptul de Securitate” în documentația de proiectare.
   • Specificați echipamente care pot susține densitățile mari (Validate/Scrutinise) fără a compromite lățimea de bandă.
   • Definiți limitările de supraveghere (GDPR) încă din faza de OR, specificând zonele de mascare hardware.
2. Pentru instalatori și integratori:
   • Actualizați procedurile de testare (SAT) folosind noile planșe din Anexa C (LPDO/HPDO).
   • Instruiți personalul pentru a distinge clar între rolurile de „Persoană Competentă” și „Inginer de Sistem”.
   • Implementați sisteme riguroase de jurnalizare (Logbook) pentru toți clienții.
3. Pentru beneficiari și utilizatori finali:
   • Solicitați explicit conformitatea cu ediția 2025 în caietele de sarcini.
   • Bugetați corespunzător contractele de mentenanță (SLA), înțelegând că acestea sunt acum o obligație normativă, nu opțională.
   • Definiți clar gradul de securitate dorit, înțelegând implicațiile de cost asupra infrastructurii camerei de control.

În concluzie, noul standard nu aduce doar o complexitate sporită, ci oferă claritatea și instrumentele necesare pentru a construi sisteme de securitate predictibile, fiabile și eficiente, capabile să răspundă amenințărilor complexe ale prezentului.

Bibliografie și referințe normative…

• SR EN IEC 62676-4:2025  Sisteme de supraveghere video utilizate în aplicații de securitate – Partea 4: Ghiduri de aplicare. (Standard identic cu EN IEC 62676-4:2025).
• SR EN 62676-4:2016 Sisteme de supraveghere video utilizate în aplicații de securitate – Partea 4: Linii directoare pentru aplicații. (Standard înlocuit).
• Referințe secundare incluse în standarde:
  • IEC 62676-1-1 (Cerințe generale de sistem).
  • IEC 62676-1-2 (Cerințe de performanță transmisie video).
  • ISO 31000/IEC 31010 (Managementul riscului).