Vulnerabilități ale sistemelor de supraveghere video

Consultant tehnic de specialitate: Ing. Adrian-Marian Fleacă

Unele vulnerabilități ale sistemelor de supraveghere video utilizate în sistemele de securitate se manifestă în timp ce echipamentele par să funcționeze normal. Cercetarea pentru acest articol a pornit de la o întrebare aparent simplă: ce se întâmplă atunci când un indicator laser, de tipul celor folosite la prezentări, este îndreptat spre o cameră video de supraveghere?

Răspunsul documentat este mai nuanțat decât demonstrațiile care circulă pe internet. În anumite condiții, lumina laser orbește temporar camera: o parte a imaginii se saturează, iar detaliile din acea zonă dispar cât timp fasciculul ajunge în obiectiv. Deteriorarea permanentă a senzorului a fost demonstrată în laborator, dar cu lasere în impulsuri focalizate pe senzor, nu cu indicatoare de prezentare. Studiile disponibile nu susțin ideea că orice indicator laser scoate din funcțiune orice cameră video de supraveghere.

Documentarea a arătat însă că laserul este doar unul dintre mecanismele prin care un VSS (video surveillance system) își pierde informația fără ca echipamentele să se defecteze. Laserul este doar unul dintre mecanismele prin care un VSS își pierde informația fără ca echipamentele să se defecteze. Lumina modulată, radiația infraroșie, interferența electromagnetică, bruiajul radio, o configurație greșită sau un cont compromis pot produce aceeași consecință. Camera video de supraveghere rămâne alimentată, apare „online” în sistem și înregistrează. Imaginea nu mai permite însă identificarea unei persoane, fluxul nu mai ajunge la operator sau analiza automată nu mai detectează evenimentul pentru care a fost configurată.

Pentru beneficiar, evaluatorul de risc, consultantul de securitate și proiectant, starea echipamentului răspunde doar la o parte a întrebării. Partea care contează este alta: mai furnizează sistemul informația pentru care a fost instalat, în locul și în momentul în care este necesară? Articolul urmărește etapele în care această informație se poate pierde și cerințele pe care consultantul le formulează pentru specialiștii care proiectează, instalează și exploatează VSS-ul.

Funcția de securitate înaintea echipamentului

În discuțiile despre proiectele de securitate, le video de supraveghere sunt tratate adesea ca măsură de protecție în sine: „avem camere”, „zona este supravegheată”, „sistemul înregistrează”. Niciuna dintre aceste afirmații nu spune, însă, ce poate face VSS-ul în momentul unui incident.

Camera video de supraveghere este o componentă. VSS-ul cuprinde echipamentele de captură, infrastructura de comunicații, înregistrarea, afișarea și, tot mai des, analiza automată a imaginilor. Funcția de securitate este ceea ce trebuie să permită acest ansamblu unui anumit utilizator, într-un anumit loc și într-un interval stabilit: să detecteze o prezență, să verifice o alarmă, să recunoască sau să identifice o persoană ori să păstreze o probă.

SR EN IEC 62676-4:2025 Sisteme de supraveghere video utilizate în aplicații de securitate. Partea 4: Ghiduri de aplicare numește documentul care fixează această funcție cerință operațională: declarația scrisă a nevoii, a justificării și a scopului VSS-ului propus [1]. Noua ediție a standardului cere, în plus, definirea unui concept de securitate, nu doar o analiză de risc. De aici rezultă ordinea corectă: cerința se formulează înainte de alegerea camerelor video de supraveghere.

Ediția 2025 a standardului a schimbat și modul în care se exprimă detaliul necesar. Vechiul sistem de categorii (monitorizare, detectare, observare, recunoaștere, identificare, inspecție) a fost înlocuit cu șapte categorii definite prin densitatea de pixeli la nivelul obiectului, de la Overview (peste 20 px/m) la Scrutinise (1.500 px/m). Am analizat această trecere în analiza noului standard VSS. Termeni precum „identificare” rămân utili pentru a descrie scopul unei camere video de supraveghere, dar specificația tehnică se scrie în categoriile noii ediții.

O cameră video de supraveghere instalată pentru identificarea persoanelor la un punct de control/admitere acces poate continua să transmită video, în timp ce o supraexpunere puternică elimină detaliile feței, de exemplu. Fluxul există, dar cerința pentru care a fost instalată camera video de supraveghere nu mai este îndeplinită. În altă configurație, camera video de supraveghere produce imaginea corectă și o păstrează local, dar o perturbare a comunicației împiedică transmiterea către dispecerat. Camera video de supraveghere funcționează, dar operatorul care trebuia să verifice evenimentul nu primește informația la timp.

Separarea dintre starea echipamentului și starea funcției de securitate se păstrează în evaluarea riscului, în proiectare și în verificarea sistemului.

Etapele în care se pierde informația video

Un VSS poate deveni inutil pentru securitate fără ca vreuna dintre componentele sale să se defecteze. Informația se poate pierde în patru etape: la captură, pe traseul de transmitere, în stocare și export sau în analiza automată. Pentru fiecare etapă contează două întrebări: ce funcție se pierde și dacă sistemul semnalează singur pierderea.

Captura

O sursă luminoasă intensă poate produce saturație, pete luminoase sau pierderea contrastului. Fenomenul este numit în literatura de specialitate orbire (în engleză, dazzle). Santos et al. au orbit camere video de supraveghere CCD și CMOS cu lasere în domeniul vizibil și în infraroșul apropiat și au studiat influența lungimii de undă, a iradianței și a unghiului de incidență [3]. Efectul depinde și de optică, dar și de construcția senzorului.

Deteriorarea permanentă cere alte condiții. Westgate și James au măsurat pragurile de deteriorare cu un laser cu impulsuri de nanosecunde, focalizat pe senzor, pentru senzori CCD, CMOS iluminați frontal și CMOS iluminați din spate (BSI); senzorii BSI au rezistat cel mai bine la deteriorările extinse [4]. Bi et al. au descris mecanismele de defectare ale unui senzor CMOS iradiat de un laser de 1550 nm, tot în impulsuri de nanosecunde [5]. Producătorii de echipamente foto avertizează, la rândul lor, că lumina laser puternică poate deteriora senzorul [13]. Rezultatele de laborator nu se transferă automat asupra oricărei camere video de supraveghere din teren. Pentru evaluarea riscului nici nu este nevoie de acest transfer: o sursă optică poate face inutilizabilă informația unei camere video de supraveghere fără să o distrugă.

Lumina modulată acționează diferit. Shu, Wu și Gao au proiectat o iluminare LED modulată în timp, care pare albă și stabilă pentru ochiul uman, dar produce artefacte colorate în camerele cu rolling shutter, adică în senzorii care citesc imaginea rând cu rând [6], [12]. Scopul lucrării era protecția: împiedicarea fotografierii și filmării neautorizate. Același mecanism funcționează și împotriva unui VSS. Köhler et al. au folosit o sursă de lumină modulată, inclusiv un laser ieftin, pentru a introduce perturbări fine în imaginea a șapte camere video de supraveghere CMOS, de la dispozitive IoT până la camere video de supraveghere semiprofesionale [7].

Camerele video de supraveghere cu mod nocturn sunt sensibile și la radiația din infraroșul apropiat, pe care ochiul uman nu o percepe. Studiul lui Santos et al. a inclus orbirea în acest domeniu [3]. Consecința operațională: o sursă infraroșie poate satura camera în timp ce agentul de pază din teren nu observă nimic. Consultantul de securitate cere să se stabilească modul în care se comportă camera pe timp de noapte în prezența surselor IR externe și verifică dacă funcția de detectare a sabotajului acoperă și orbirea.

Orbirea completă este ușor de observat pentru un om care privește imaginea. Pentru VSS, situația este inversă. Köhler et al. au constatat că metricile uzuale de distorsiune a imaginii nu au detectat perturbările introduse prin rolling shutter, spre deosebire de o orbire simplă [7]. Prezența imaginii pe monitor nu dovedește că aceasta mai îndeplinește cerința stabilită pentru cameră.

Transmiterea

O cameră video de supraveghere IP poate continua să capteze imagini și, dacă are stocare locală, să le înregistreze. Dacă legătura de comunicații se întrerupe, operatorul pierde accesul la fluxul în timp real. Pentru documentarea ulterioară a unui incident, înregistrarea locală poate fi suficientă. Pentru verificarea imediată a unei alarme, aceeași întrerupere împiedică decizia la timp.

La camerele video de supraveghere conectate prin radio, legătura poate fi perturbată fără ca senzorul să fie atins. Gummadi et al. au arătat că rețelele 802.11 sunt vulnerabile la interferențe radio, inclusiv la cele produse de surse mult mai slabe decât semnalul rețelei [11].

Vulnerabilitatea legăturilor radio, demonstrată în laborator, apare și în anchetele autorităților: trei instituții din Statele Unite au descris cazuri în care suspecți au folosit dispozitive de bruiaj împotriva camerelor video de supraveghere și a comunicațiilor unor sisteme de securitate.

Poliția din San José a semnalat în februarie 2024 că suspecții dintr-o serie de spargeri de locuințe au folosit un dispozitiv de bruiaj Wi-Fi împotriva camerelor video de supraveghere utilizate în asigurarea securității caselor [15].
FBI a cerut informații de la victimele unei grupări legate de cel puțin 29 de spargeri de ATM-uri în mai multe state: autorii distrugeau sistemele de alarmă și tablourile electrice, acopereau camerele video de supraveghere sau le vopseau cu spray și foloseau bruiaje pentru a perturba comunicațiile [16].
În septembrie 2025, poliția din comitatul Fairfax a găsit la un grup acuzat de spargerea unei locuințe bruiaje pentru telefonie mobilă și Wi-Fi folosite împotriva camerelor de securitate și a recomandat ca acestea să fie cablate, acolo unde este posibil [17].

Comunicatele descriu suspecți și acuzații, nu condamnări, iar primul și ultimul caz privesc camere video de supraveghere Wi-Fi rezidențiale. Mecanismul este însă același pentru orice VSS care depinde de o legătură radio.

Comercializarea și utilizarea dispozitivelor de bruiaj sunt interzise în România [14], la fel ca în Statele Unite, unde au avut loc cazurile de mai sus [19]. Interdicția nu a împiedicat folosirea lor, așa că un consultant de securitate nu poate trata bruiajul ca pe un risc exclus doar pentru că este ilegal..

Domeniul efracției tratează deja această problemă. EN 50131-5-3:2017 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie. Partea 5-3: Cerinţe pentru echipamentele de interconectare care utilizează tehnici de radiofrecvenţă, conține o cerință dedicată detectării interferențelor [2]. Consultantul poate cere același lucru pentru legăturile radio ale VSS-ului: detectarea perturbării, notificarea ei și o persoană desemnată să reacționeze.

Dintre toate cazurile, pierderea legăturii este cel mai ușor de semnalat automat. Semnalarea nu folosește însă la nimic dacă nu răspunde nimeni de ea.

Stocarea și exportul

În această etapă, informația înseamnă înregistrarea: secvența video a unui eveniment, cu data și ora corecte, pe care beneficiarul, poliția sau instanța o pot folosi ulterior. Înregistrarea poate exista în momentul capturii și poate lipsi atunci când este cerută. O configurație greșită poate face ca înregistrările să nu fie păstrate perioada stabilită. Spațiul de stocare se poate umple, exportul poate eșua, iar ora înregistrată poate fi greșită, ceea ce slăbește valoarea probatorie a imaginilor. SR EN IEC 62676-4:2025 tratează în capitole separate stocarea, respectiv stocarea și exportul imaginilor [1].

Înregistrarea locală în camera video de supraveghere păstrează probe când legătura cu dispeceratul cade, dar nu înlocuiește transmisia în timp real atunci când operatorul trebuie să reacționeze imediat. Cerința separă ce este necesar pentru reacție de ce este necesar pentru documentarea ulterioară a incidentului. Fără o verificare periodică, lipsa unei înregistrări poate fi descoperită abia în ziua în care un incident o cere.

Analiza automată

Tot mai multe VSS-uri folosesc analiza video pentru detectarea persoanelor, clasificarea obiectelor, supravegherea unor zone sau generarea alarmelor. Apare astfel o etapă în care imaginea rămâne clară pentru operator, dar algoritmul nu mai detectează obiectul urmărit sau îl clasifică greșit.

Thys, Van Ranst și Goedemé au arătat că un petic imprimat, purtat de o persoană, o poate ascunde de un detector automat de persoane, deși imaginea rămâne clară pentru un om [9]. În experimentele lui Köhler et al., perturbările introduse prin rolling shutter au ascuns detectoarelor până la 75% dintre obiecte, în condițiile testului [7]. Interferența electromagnetică produce un efect asemănător pe altă cale: Köhler, Baker și Martinovic au manipulat imaginea unui senzor CCD până la nivelul pixelilor individuali, fără linie de vedere directă cu camera, și au perturbat astfel scanarea automată a codurilor de bare [8]. Senzorii CCD sunt rari în VSS-urile actuale, dominate de CMOS, dar rezultatul arată că imaginea poate fi alterată și fără linie de vedere cu camera.

Într-un VSS cu analiză automată, verificarea nu se poate opri la existența fluxului video și a înregistrării. Detecția se testează în condițiile reale de exploatare, la recepție și periodic. Ediția 2025 a standardului include o anexă normativă dedicată testării răspunsului la detecție și criteriilor de acceptare [1].

Sinteza mecanismelor documentate

Dependențele digitale ale VSS

Informația video, adică imaginea transmisă operatorului și înregistrările păstrate pentru analiza ulterioară, depinde de mai mult decât obiectivul și senzorul camerei video de supraveghere. Alimentarea, rețeaua, software-ul, conturile de acces, protocoalele de comunicație, înregistrarea și, în unele configurații, serviciile cloud influențează disponibilitatea acesteia. O actualizare nereușită poate scoate temporar echipamentul din funcțiune. Un cont compromis permite accesul neautorizat la imagini sau modificarea setărilor.

Cazul Verkada este documentat de Comisia Federală pentru Comerț a SUA (FTC): compania a suferit cel puțin două breșe de securitate între decembrie 2020 și martie 2021, iar în martie 2021 un atacator a avut acces la peste 150.000 de camere video de supraveghere live ale clienților. FTC a reținut, între altele, lipsa cerinței de parole unice și complexe [18]. Conturile tehnice ale camerelor video de supraveghere și ale sistemului de management video sunt identități non-umane, subiect tratat în Identitățile non-umane din securitatea fizică. Consecințele unei vulnerabilități critice într-un echipament de supraveghere le-am discutat în lecțiile din vulnerabilitatea critică Hikvision.

Camera video de supraveghere poate deveni și o cale de acces spre rețea. Guri și Bykhovsky au demonstrat un canal ascuns de comunicare prin infraroșu: un program malițios aflat deja în rețeaua organizației comandă LED-urile IR ale camerelor video de supraveghere pentru a transmite date în afară, iar un atacator din spațiul public trimite comenzi către aceleași camere video de supraveghere prin semnale infraroșii [10]. Imaginea nu se pierde, dar VSS-ul transportă date între rețeaua internă și un atacator aflat în exterior.

Securizarea rețelei, a conturilor și a echipamentelor rămâne sarcina specialistului în securitate informatică. Consultantul de securitate răspunde de altceva: de întrebările care arată de ce depinde funcția de securitate și ce se pierde dacă una dintre aceste dependențe nu mai funcționează. Pentru aceasta, consultantul de securitate stabilește, împreună cu specialistul în securitate informatică, cine administrează camerele video de supraveghere și sistemul de management video, cine controlează conturile cu drepturi ridicate, ce componente comune pot scoate simultan din funcțiune mai multe camere video de supraveghere și ce funcții se pierd dacă rețeaua sau un serviciu extern devin indisponibile.

Exemple de componente comune sunt un switch PoE, care alimentează și conectează un grup de camere video de supraveghere, și serverul de înregistrare. Răspunsurile arată unde se întâlnesc securitatea fizică și securitatea cibernetică într-un VSS bazat pe IP și de ce separarea lor rigidă este greu de susținut.. Am argumentat acest lucru în articolul despre convergența securității fizice și cibernetice.

Continuitatea funcției de securitate

Orice cameră video de supraveghere poate deveni temporar indisponibilă: conexiunea cade, obiectivul este acoperit, lumina afectează imaginea, alimentarea lipsește sau un echipament se defectează. Proiectarea nu poate elimina toate aceste situații, dar le poate limita consecințele prin redundanță funcțională, semnalarea degradării și proceduri pentru perioadele de indisponibilitate.

Redundanța funcțională

Două camere video de supraveghere care surprind aceeași zonă nu oferă automat și aceeași funcție. Una poate furniza imaginea necesară identificării, cealaltă doar o vedere generală. Una poate vedea accesul din față, cealaltă poate surprinde persoana doar din spate. Redundanța tehnică și redundanța funcțională nu sunt același lucru. Dacă scopul este identificarea, camera alternativă trebuie să furnizeze informația necesară identificării. Dacă scopul este verificarea unei alarme, operatorul trebuie să poată confirma evenimentul și din sursa alternativă.

Semnalarea degradării

Pierderea comunicației cu o cameră video de supraveghere se constată relativ simplu. Mai greu de identificat, însă, este camera video de supraveghere care transmite în continuare o imagine inutilizabilă: obiectiv acoperit, orientare modificată, scenă supraexpusă, detalii pierdute. SR EN IEC 62676-4:2025 tratează protecția împotriva sabotajului și detectarea acestuia atât la nivelul camerei video de supraveghere, cât și la nivelul sistemului [1].

Cerința nu se formulează generic, ca „monitorizarea funcționării camerelor”. Se stabilește ce degradări sunt semnalate, unde ajung alarmele tehnice, cine le verifică și în ce interval de timp. O alarmă tehnică pe care nu o verifică nimeni nu păstrează funcția sistemului. Dacă o cameră video de supraveghere își pierde conexiunea timp de două minute, întrebarea relevantă este ce s-ar fi întâmplat dacă în acel interval operatorul ar fi trebuit să verifice o alarmă.

Procedurile pentru indisponibilitate

Unele defecțiuni nu pot fi compensate prin echipamente. Dacă o cameră video de supraveghere care acoperă un acces critic devine indisponibilă, poate fi necesară temporar o altă măsură: verificarea de către personal, restricționarea accesului, patrularea sau folosirea altei surse de informație. Aceste măsuri se stabilesc înainte de incident, iar operatorul trebuie să știe ce face între detectarea problemei și remedierea ei. Ediția 2025 a standardului dedică un întreg capitol exploatării VSS [1].

Am tratat aceeași logică, într-un cadru mai larg, în articolul despre gândirea sistemică și modelul Swiss Cheese: fiecare măsură are limite, iar protecția nu se construiește pe presupunerea că un singur element va funcționa întotdeauna. O analiză complementară apare în ingineria inversă a eșecului, unde vulnerabilitățile sunt privite prin consecințele pe care le produc în sistem.

Rolurile într-un proiect VSS

Consultantul de securitate nu trebuie să devină inginer pentru a lucra corect cu un VSS. Trebuie să știe ce cere sistemului și ce consecință are pierderea informației. Rolurile se completează astfel:

Beneficiarul deține cerința, aprobă conceptul de securitate și acceptă riscul rezidual.
Evaluatorul de risc elaborează analiza de risc la securitatea fizică, în condițiile Legii nr. 333/2003. Consultantul de securitate pornește de la concluziile acestei analize.
Consultantul de securitate traduce riscul în cerința operațională: ce trebuie protejat, ce evenimente trebuie detectate sau verificate, cine folosește imaginile și în ce interval trebuie să fie disponibile. Păstrează legătura dintre risc și soluția tehnică pe tot parcursul proiectului.
Proiectantul sistemului de securitate transpune cerințele în arhitectura tehnică: pozițiile lor video de supraveghere, câmpurile vizuale, caracteristicile echipamentelor, comunicațiile și stocarea. Proiectantul de securitate, este prin cerința standardului ocupațional o persoană cu pregătire tehnică, de regulă inginer; diferența ține de etapă, pentru că proiectantul răspunde de soluție înainte de instalare, iar inginerul de sistem, de comportamentul ei în exploatare.
Integratorul instalează, configurează și pune în funcțiune VSS-ul. În teren apar diferențe față de ipotezele inițiale: unghiuri reale de vizualizare, reflexii, surse de lumină, obstacole, limitări ale infrastructurii.
Specialistul în securitate informatică răspunde de rețea, de conturi și de actualizări.

Pentru exploatare și mentenanță, SR EN IEC 62676-4:2025 definește trei niveluri de competență [1]. Inginerul de sistem competent VSS evaluează riscurile tehnice, planifică lucrările complexe, este singurul care face mentenanța tehnică, reparațiile și modificările sistemului și instruiește celelalte categorii de personal. Persoana competentă VSS face verificări vizuale la fața locului, fără să deschidă echipamente sau să modifice configurații. Persoana instruită este operatorul, care folosește zilnic sistemul și poate spune dacă imaginile sunt utile, dacă alarmele pot fi verificate la timp și dacă interfața permite acțiunea pentru care sistemul a fost instalat. Am prezentat aceste niveluri în analiza noului standard VSS, iar relația dintre consultant și specialiștii IT, în articolul despre rolul consultantului în convergența securității IT și fizice.

Problema apare atunci când fiecare participant privește numai propria componentă. Camerele video de supraveghere sunt alese corect, rețeaua funcționează, înregistrarea există, dar informația tot nu răspunde cerinței pentru care a fost construit VSS-ul.

Calculele sunt sarcina proiectantului. Consultantul îi dă cerința corectă: ce informație trebuie obținută, unde, pentru cine și în cât timp.

Lista de verificare pentru cerința operațională

Un VSS se evaluează prin raportare la funcția pentru care a fost instalat. Dacă pierderea unei componente, perturbarea unei comunicații sau degradarea imaginii face imposibilă îndeplinirea acelei funcții, sistemul are o vulnerabilitate, chiar dacă echipamentele apar ca funcționale. Pentru fiecare cameră sau grup de camere video de supraveghere, cerința operațională ar trebui să răspundă la următoarele întrebări:

Ce funcție are camera video de supraveghere (verificarea alarmei, recunoaștere, identificare, păstrarea probei) și ce categorie de detaliu din SR EN IEC 62676-4:2025 o exprimă?
Cine folosește imaginea și în cât timp trebuie să ajungă la el?
Ce sursă alternativă furnizează aceeași informație, nu doar aceeași zonă?
Ce degradări se semnalează automat (pierderea semnalului, acoperirea, redirecționarea, defocalizarea, orbirea), cui ajung alarmele tehnice, cine le verifică și în ce interval?
Ce se întâmplă la pierderea legăturii: înregistrare locală, recuperarea ulterioară a imaginilor, notificare, detectarea interferențelor pe legăturile radio?
Cât timp se păstrează înregistrările, cine verifică periodic existența lor și cum se testează exportul?
Cum se testează analiza video în condițiile reale de exploatare, la recepție și periodic?
Cine administrează conturile cu drepturi ridicate și ce componente comune pot scoate din funcțiune mai multe camere video de supraveghere simultan?
Ce măsură compensatorie se aplică cât timp camera este indisponibilă și cine o declanșează?

Cerința generică, copiată sau generată fără analiză, nu fixează nicio funcție. Am discutat acest risc în articolul despre caietul de sarcini scris de AI.

Cercetarea a pornit de la întrebarea dacă un indicator laser poate scoate din funcțiune o cameră. Pentru toți cei care participă la un proiect VSS, de la beneficiar și evaluatorul de risc la consultant, proiectant și operator, întrebarea mai utilă este alta. Ce informație se pierde atunci când o cameră este orbită, bruiată sau configurată greșit și cât timp trece până când cineva observă pierderea?

Glosar de termeni și definiții

Analiză video automată (en. video analytics, video content analysis): Prelucrarea imaginilor de către un algoritm care detectează persoane, clasifică obiecte, supraveghează zone sau generează alarme fără intervenția unui om. Algoritmul poate fi indus în eroare chiar când imaginea pare clară, de aceea detecția se testează în condițiile reale de exploatare.

Bruiaj (en. jamming; dispozitivul: jammer): Emisie radio intenționată care blochează sau perturbă comunicațiile fără fir, de exemplu legăturile Wi-Fi ale camerelor sau comunicațiile unui sistem de alarmă. Comercializarea și utilizarea dispozitivelor de bruiaj sunt interzise în România și în Statele Unite.

Cameră de supraveghere video (en. camera): Echipamentul de captură al VSS-ului, format din mai multe componente definite în standard:

obiectivul (en. lens, 3.1.25), care proiectează scena pe suprafața fotosensibilă;
dispozitivul de formare a imaginii (en. imaging device, 3.1.19), adică senzorul, care transformă imaginea optică în semnal electric;
carcasa (en. camera housing, 3.1.4), care protejează fizic camera, obiectivul și echipamentele asociate și le izolează de mediu;
opțional, funcția PTZ (3.1.39), prin care camera se rotește orizontal și vertical și își modifică distanța focală.

Categorii de detaliu ale imaginii (en. Overview, Outline, Discern, Perceive, Characterise, Validate, Scrutinise): Cele șapte scopuri ale unei camere, fiecare cu o densitate minimă de pixeli.

Cerință operațională (en. operational requirements, OR; 3.1.32): Declarația scrisă și formală a nevoii, a justificării și a scopului VSS-ului propus. Se formulează înainte de alegerea echipamentelor și stabilește ce informație trebuie obținută, unde, pentru cine și în cât timp.

Citire rând cu rând (en. rolling shutter): Mod de funcționare a senzorului în care rândurile imaginii sunt expuse și citite unul după altul, nu toate deodată. O lumină modulată rapid în timp poate produce benzi și artefacte în imagine, fără ca un observator aflat la fața locului să vadă ceva neobișnuit. Alternativa este citirea simultană a întregului cadru (en. global shutter).

Concept de securitate (en. security concept; clauza 4.2): Documentul care descrie toate măsurile de protecție ale unui obiectiv, în care VSS-ul se integrează alături de măsurile structurale, electronice și organizatorice. Ediția 2025 a standardului îl cere în locul unei simple analize de risc.

Densitate de pixeli (en. pixel density; clauza 6.7): Numărul de pixeli pe metru (px/m) la distanța la care se află obiectul urmărit. Ediția 2025 a redefinit complet densitățile: cele șase categorii vechi (monitorizare, detectare, observare, recunoaștere, identificare, inspecție) au fost înlocuite cu cele șapte de mai sus.

Detectarea sabotajului (en. tamper detection; clauza 6.11): Funcția camerei sau a sistemului care semnalează intervențiile asupra camerei, de exemplu acoperirea obiectivului, schimbarea orientării, defocalizarea sau orbirea. Standardul o tratează la nivelul camerei și la nivelul sistemului.

Funcție de securitate (en. security function): Ce trebuie să permită VSS-ul unui anumit utilizator, într-un anumit loc și într-un interval stabilit: detectarea unei prezențe, verificarea unei alarme, recunoașterea sau identificarea unei persoane, păstrarea unei probe. Este un termen al articolului, nu al standardului. El separă starea echipamentului de utilitatea informației furnizate.

Inginer de sistem competent VSS (en. competent system engineer VSS; 3.1.8): Profesionist calificat, cu pregătire tehnică și cunoștințe despre VSS, capabil să evalueze lucrările și să identifice pericolele. Face inspecțiile, reparațiile și îmbunătățirile sistemului și instruiește celelalte categorii de personal.

Interferență electromagnetică (en. electromagnetic interference, EMI): Perturbarea unui echipament electronic de către un câmp electromagnetic din exterior. La senzorii de imagine, poate modifica semnalul până la nivelul pixelilor individuali, fără linie de vedere directă cu camera.

Mentenanță (en. maintenance; 3.1.26): Toate măsurile tehnice și administrative aplicate pe durata de viață a VSS-ului ca să rămână în stare de funcționare sau să revină la ea. Include inspecția, verificările de service, reparațiile și îmbunătățirile. Mentenanța de la distanță e permisă cu acordul operatorului, în sensul pe care standardul îl dă termenului (vezi termenul următor).

Operator (en. operator; 3.1.33): În standard, persoana care răspunde de exploatarea VSS-ului, de eficacitatea lui și de funcționarea fără defecțiuni, inclusiv de verificările la fața locului și de mentenanță. Poate fi alta decât proprietarul clădirii. În limbajul curent și în articol, „operator” înseamnă persoana care urmărește imaginile în dispecerat. În terminologia standardului, aceasta este persoana instruită.

Orbire (en. dazzle, laser dazzling): Saturarea temporară a senzorului de către o sursă de lumină intensă, de exemplu un laser. Cât timp durează expunerea, detaliile dintr-o parte a imaginii dispar. Spre deosebire de deteriorarea permanentă, efectul încetează odată cu sursa.

Persoană competentă VSS (en. competent person VSS; 3.1.7): Persoană instruită de inginerul de sistem să facă verificări la fața locului, care cunoaște pericolele, limitele de utilizare și modul de raportare a abaterilor. Nu deschide echipamente și nu modifică configurații.

Persoană instruită (en. instructed person; 3.1.23): Persoană instruită de inginerul de sistem să folosească VSS-ul independent și să ia măsurile necesare de protecție sau la apariția unei defecțiuni. În limbajul curent, este operatorul de dispecerat.

Redundanță funcțională (en. functional redundancy): Capacitatea unei surse alternative, de regulă o altă cameră, de a furniza aceeași informație necesară, nu doar de a acoperi aceeași zonă. Diferă de redundanța tehnică, în care echipamentul de rezervă există, dar poate oferi doar o vedere generală sau un unghi nepotrivit.

Sistem de supraveghere video (en. video surveillance system, VSS): Sistemul format din camere și din echipamentele de transmisie, înregistrare, afișare și control, folosit pentru supravegherea unei zone de securitate stabilite. Seria de standarde EN 62676 folosește această denumire în locul termenilor mai vechi CCTV și TVCI.

Verificare vizuală la fața locului (en. at-site visual check; 3.1.3): Inspecție făcută la fiecare amplasament de cameră, de care răspunde operatorul, în sensul standardului. Confirmă că soluția prevăzută în conceptul de securitate funcționează în acel loc și depistează defecte sau perturbări vizibile. Poate fi făcută de o persoană competentă VSS.

Notă de transparență și metodologie

Cercetarea a pornit de la articolul „What Does A Laser Pointer Do To A Security Camera?”, publicat de Tom Clark pe SlashGear la 11 octombrie 2026. Articolul a fost folosit numai pentru formularea întrebării de cercetare. Afirmațiile tehnice au fost verificate separat, în studii științifice, documentație tehnică și standarde, iar cazurile din teren provin din comunicatele oficiale ale autorităților.

Rezultatele obținute în laborator au fost separate de cazurile documentate în teren. Un efect demonstrat experimental confirmă posibilitatea unui mecanism în condițiile testului, fără să demonstreze că același rezultat se obține asupra oricărei camere video de supraveghere instalate într-un obiectiv real. Din același motiv, articolul nu transferă praguri, distanțe, puteri sau alți parametri experimentali între tipuri diferite de senzori și echipamente. Comunicatele poliției citate descriu suspecți și acuzații, nu hotărâri judecătorești.

Textul nu descrie metode de neutralizare a VSS. Detaliile tehnice au fost păstrate numai în măsura necesară explicării vulnerabilității și a consecinței asupra funcției de securitate.

Ing. Adrian-Marian Fleacă, consultant tehnic de specialitate, a validat sursele de referință și informațiile preluate din acestea și a realizat glosarul de termeni și definiții. Au fost folosite trei instrumente de inteligență artificială: Perplexity, pentru identificarea surselor de referință; ChatGPT, pentru generarea imaginii principale; Claude Opus 5.5 (Anthropic), pentru verificarea surselor, restructurarea și corecturile finale ale textului. Inteligența artificială nu a fost folosită ca sursă de autoritate. Concluziile profesionale aparțin autorului.

Surse de referință

SR EN IEC 62676-4:2025, Video surveillance systems for use in security applications – Part 4: Application guidelines. Adoptă EN IEC 62676-4:2025, ediția europeană a IEC 62676-4:2025 (ediția 2.0, octombrie 2025).
EN 50131-5-3:2017, Alarm systems – Intrusion systems – Part 5-3: Requirements for interconnections equipment using radio frequency techniques.
Nascimento Santos, C., Chrétien, S., Merella, L., Vandewal, M. „Visible and near-infrared laser dazzling of CCD and CMOS cameras”, Technologies for Optical Countermeasures XV, Proceedings of SPIE, 2018. DOI 10.1117/12.2325631.
Westgate, C., James, D. „Visible-Band Nanosecond Pulsed Laser Damage Thresholds of Silicon 2D Imaging Arrays”, Sensors, 2022, 22(7), 2526. DOI 10.3390/s22072526.
Bi, W. et al. „Failure mechanisms of a silicon-based CMOS image sensor irradiated by a 1550 nm nanosecond laser”, Optics Express, 2024, 32(3), 4709–4719. DOI 10.1364/OE.515728.
Shu, X., Wu, X., Gao, Q. „Anti-camera LED Lighting”, Proceedings of the 25th ACM International Conference on Multimedia, 2017, pp. 1567–1574. DOI 10.1145/3123266.3123416.
Köhler, S., Lovisotto, G., Birnbach, S., Baker, R., Martinovic, I. „They See Me Rollin’: Inherent Vulnerability of the Rolling Shutter in CMOS Image Sensors”, ACSAC, 2021, pp. 399–413. DOI 10.1145/3485832.3488016.
Köhler, S., Baker, R., Martinovic, I. „Signal Injection Attacks against CCD Image Sensors”, ACM AsiaCCS, 2022, pp. 294–308. DOI 10.1145/3488932.3497771.
Thys, S., Van Ranst, W., Goedemé, T. „Fooling Automated Surveillance Cameras: Adversarial Patches to Attack Person Detection”, IEEE/CVF CVPR Workshops, 2019. DOI 10.1109/CVPRW.2019.00012.
Guri, M., Bykhovsky, D. „aIR-Jumper: Covert air-gap exfiltration/infiltration via security cameras & infrared (IR)”, Computers & Security, 2019, vol. 82, pp. 15–29. DOI 10.1016/j.cose.2018.11.004.
Gummadi, R., Wetherall, D., Greenstein, B., Seshan, S. „Understanding and Mitigating the Impact of RF Interference on 802.11 Networks”, ACM SIGCOMM, 2007, pp. 385–396. DOI 10.1145/1282380.1282424.
Axis Communications. „Global shutter vs rolling shutter”, documentație tehnică.
Nikon. Pagina de asistență nr. 000044910 privind efectele luminii laser asupra senzorilor de imagine, documentație tehnică a producătorului.
ANCOM. „Jammere – aparate de bruiaj”, informații privind regimul aplicabil în România.
San José Police Department. „Suspects Arrested for Bay Area Residential Burglary String”, 1 februarie 2024.
Federal Bureau of Investigation. „Seeking Victim Information in ATM Burglary Investigation”.
Fairfax County Police Department. „Organized Crew Charged Following Kingstowne Burglary”, 23 septembrie 2025.
Federal Trade Commission. „FTC Takes Action Against Security Camera Firm Verkada over Charges it Failed to Secure Videos, Other Personal Data and Violated CAN-SPAM Act”, 30 august 2024.